Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Cînd în 1937 milionarul Solomon R. Guggenheim hotăra la New York să pună bazele muzeului de artă modernă care avea să-i poarte numele, multă lume a spus că este o excentricitate trecătoare a unui milionar care nu mai avea ce face cu banii
Cînd în 1937 milionarul Solomon R. Guggenheim hotăra la New York să pună bazele muzeului de artă modernă care avea să-i poarte numele, multă lume a spus că este o excentricitate trecătoare a unui milionar care nu mai avea ce face cu banii. Apoi a înfiinţat şi o fundaţie ce promova şi sprijinea artele moderne şi contemporane. Puţini au fost aceia care au acordat vreun viitor acestei fundaţii. Iată însă că fundaţia şi-a dobîndit statutul de Mecena modern şi pe lîngă muzeul new-yorkez a mai deschis sedii şi la LasVegas, Bilbao, Berlin şi Veneţia rău-voitorii susţinînd că ar avea de gînd să deschidă un sediu şi la Bucureşti.
Sediul basc la Bilbao
Aflat într-un areal de 32.500 mp, din care construcţia efectivă ocupă 24.000 mp, la care spaţiul interior de expunere este de peste 9.000 mp, muzeul se întinde pe malul rîului Nervion, undeva la 16 m sub nivelul oraşului, aproape traversat de marele pod La Salve, una din căile de acces în oraş. Intrată de mai multă vreme într-un con de umbră, ca aproape întreaga ţară Bască, localitatea Bilbao hotărăşte adoptarea proiectului elaborat de arhitectul americano-canadian Frank Gehry şi în anul 1997 se construieşte această "ciudăţenie" arhitectonică. Cu pereţi curbi, cu forme construite parcă la întîmplare, prezentînd privitorului doar 3 materiale de construcţie şi finisaj (folii de titan, sticlă şi calcar), clădirea a şocat atît pe oamenii de rînd cît şi pe specialişti. Marele arhitect american Philip Johnston, profesor al lui Frank Lloyd Wright şi Le Corbusier, a caracterizat construcţia ca fiind "cea mai măreaţă clădire a timpului nostru".
Noutăţi arhitecturale
Această clădire este definitorie pentru stilul arhitectural al lui Frank Gehry. Folosind curbe bine conturate, forme radicale care surprind ochiul şi şochează în acelaşi timp, Gehry a îndrăznit să folosească tehnica modernă cea mai avansată: proiectarea tridimensională pe calculator. Utilizînd programul CATIA, care permite vizualizări interioare şi modificări imediate în structură, cu afişarea rapidă a noilor rezultate, cu revizualizări succesive, cu simulări care permit verificarea structurii de rezistenţă în noile condiţii şi noile forme impuse, Frank Gehry a realizat forme constructive la care predecesorii săi nici nu visau, darămite să încerce să le construiască. Privit dinspre rîu, muzeul în întregul său aminteşte forma unei corăbii. Cele 33.000 de plăci de titan strălucitor care acoperă parţial clădirea lucind în soare şi reflectate de apele Nervionului sugerează mai degrabă ceva viu, ca solzii unui peşte sau ai unei fiinţe supranaturale. Uluitor este faptul că edificiul atît de senzaţional privit dinspre rîu nu mai şochează aproape cu nimic privit din cealaltă parte, încadrîndu-se foarte "cuminte" în peisajul oraşului. Cele 33.000 de plăci de titan au o grosime de jumătate de milimetru şi sunt garantate pe 100 de ani. Sticla, concepută special pentru a lăsa lumina să treacă şi a opri căldura, produce o îmbinare armonioasă a calcarului cu titanul.
Citește pe Antena3.ro
Anexe ale muzeului
În afara muzeului se află alte opere de artă modernă care completează această clădire. Artistul Jeff Koons a ridicat o statuie modernistă.în faţa intrării care întîmpiă vizitatorii. Statuia are peste 25m înălţime şi pe o structură de oţel inox se află aproape 6.500 kg de pămînt în care cresc peste 40.000 de flori care sunt tunse şi aşezate sub forma unui cîine din rasa Highland Terrier pe care localnicii l-au denumit Puppy. Aranjamentul floral se schimbă de două ori pe an. Acelaşi artist a realizat un alt grup statuar denumit Tulips (Lalele), format din 7 lalele de culori diferite lungi de 5 m fiecare aşezate sub forma unui buchet orizontal. Realizate din oţel cromat şi vopsite în culori translucide au fost făcute ca o replică la arta pop a anilor 1960. Tulips este a 4-a operă din Ciclul Celebrării început de artist în 1995 cu ocazia naşterii băiatului său şi conţine 5 piese. Tulips au fost terminate în 2007. În timpul nopţii muzeul este luminat de cele 5 fîntîni de foc care ard direct din apa Nervion-ului operă realizată de artistul Yves Klein. Luminile acestora sunt completate de aruncătoarele de ceaţă instalate de artistul japonez Fujika Nakaya, care produc efecte nebănuite. Ansamblul muzeal este completat de Maman, o statuie din bronz reprezentînd un păianjen de peste 10 m înălţime aflat pe o platformă undeva în spatele muzeului, înspre apa rîului, frumoasă realizare a Louisei Burgeois. Toate acestea alcătuiesc un complex muzeistic mult superior în frumuseţe colecţiilor de artă relativ modeste adăpostite de clădire.
