Grădinile Kensington, situate in inima Londrei, acoperă o suprafaţă de 255 ha şi au făcut parte iniţial din Hyde Park.
Grădinile Kensington, situate in inima Londrei, acoperă o suprafaţă de 255 ha şi au făcut parte iniţial din Hyde Park. Această minunată oază de verdeaţă reprezintă un decor pentru Palatul Kensington. Istoria acestor magnifice grădini şi a Palatului Kensington a inceput in secolul XVII-lea. Clădirea a fost construită in Kensington de Earl Nottingham şi era denumită Casa Nottingham. Aceasta a fost achiziţionată de Regele William, in anul 1689, de la moştenitorul ei, care era secretar de stat. Regele a ales această casă deoarece dorea o locuinţă in apropierea Londrei, dar căt mai departe de aerul poluat al capitalei. Grădinile şi palatul au trecut prin multe schimbări de-a lungul vremii, dar s-a păstrat incă aspectul lor iniţial.
Regina Ana a extins terenul, achiziţionănd alte 41 de hectare din Hyde Park in anul 1705. Grădinile au fost constant remodelate de aceasta şi, mai tărziu, de Regina Ca-roline. Regina Ana a introdus Orangeria şi o clădire din cărămidă roşie din nordul palatului, care găzduia plantele pe timp de iarnă. Aspectul actual al Grădinilor Kensington poate fi atribuit Reginei Caroline, soţia Regelui George al II-lea. Aceasta a cerut să fie construite Bazinul Rotund, Serpentina şi Long Water, un lac mare din partea de est a Grădinilor, creat dint-un şir de bazine. Alte două case au fost construite aici, printre care şi Templul Reginei, care există şi astăzi. Aici s-a născut Prinţesa Victoria şi a locuit pănă a devenit regină in anul 1837. Ea a introdus Grădinile Italiene şi statuia Albert Memorial.
Reşedinţa regală
Palatul Kensington a fost reşedinţă pentru Familia Regală Britanică incepănd cu secolul al XVII-lea, de cănd a fost achiziţionat, şi pănă acum, cănd găzduieşte mai multe familii regale. Atunci cănd a fost achiziţionat, Kensington era un mic orăşel in afara Londrei, dar mult mai accesibil decăt Court Hampton. Pentru a facilita plimbările familiei regale, a fost trasat un drum de la palat pănă la Hyde Park Corner aşa de lat incăt să poată circula căteva trăsuri una lăngă alta. Palatul a fost extins de Sir Christopher Wren, care a ataşat pavilioane in fiecare colţ al clădirii şi a reorientat-o cu faţa inspre est. In 1981, apartamentele 8 şi 9 ale palatului au fost unite, pentru a crea reşedinţa londoneză a tinerilor căsătoriţi Prinţesa şi Prinţul de Wales, Charles şi Diana. Aceasta a rămas reşedinţa oficială a Prinţesei Diana, chiar şi după divorţul celor doi şi pănă la moartea sa in anul 1997.
Printre cei care locuiesc astăzi la Palatul Kensington se numără Zara Phillips, Ducele şi Ducesa de Gloucester, Prinţul şi Prinţesa Michael Kent. Adesea, acesta este denumit Casa Kensington decăt Palatul Kensington.
Făntănile italiene
Una dintre principalele atracţii ale Grădinilor Kensington sunt Grădinile Italiene. Acestea sunt poziţionate in partea de nord a Serpentinelor şi datează din anul 1861. Aici se găsesc cele patru piscine celebre cu făntăni in centrul lor. Deasupra fiecărei intrări sunt postate, pe de-o parte, chipuri de bărbaţi, Neptun, cu barbă, iar, de cealaltă parte, chipurile unor femei ideale. In jurul piscinelor sunt postate vase din piatră cu delfini şi alte chipuri cu părul decorat şi răvăşit.
In partea de vest a Grădinilor Italiene se găseşte o mică făntănă modestă, ce are in centru doi urşi imbrăţişaţi. Aceasta datează din anul 1939 şi a fost construită pentru a celebra cea de-a optzecea aniversare a Făntănii Metropolitane şi a Asociaţiei Cattle Trough. Odată Grădinile private ale Palatului Kensington, Grădinile Kensington fac parte astăzi din Parcul Regal al Londrei. Grădinile Kensington sau Parcul Kensington constituie un parc formal şi, impreună cu Parcul Green şi Parcul St. Jamesâs, reprezintă "plămănul verde" din inima Londrei.
Unul dintre cele mai complexe monumente din Kensington este Monumentul Albert. Acesta este situat in nordul Amfiteatrului Regal şi a fost proiectat de Sir George Gilbert Scott in stil gotic renascentist. Inaugurat in anul 1872, monumentul reprezintă un pavilion ornamentat, in interiorul căruia se află statuia Prinţului Albert, care după restaurare a fost imbrăcată in foiţă de aur. La proiectarea monumentului au fost folosite două programe sculpturale, ce descriu arta industrială victoriană