Piaţa imobiliară din ţările dezvoltate conţine o componentă semnificativă pentru casele sau cabanele de mici dimensiuni, oferite spre vănzare sau inchiriere unui segment de populaţie bine definit şi foarte stabil. O afacere cu evidente avantaje de ambele părţi in care investitorii romăni nu par incă a fi dispuşi a se implica din motive pe care, in acest moment, putem mai degrabă să le intuim decăt să le clasificăm riguros.
Probabil că cel mai serios dintre aceste motive este acela că sumele relativ mici necesare construcţiei propriu-zise sunt "strivite" de investiţia mare necesară in infrastructură şi pentru racordarea la furnizorii de utilităţi (apă, electricitate, canalizare). Desigur, pe lăngă analizele pur financiare trebuie luată in considerare şi o reală neincredere a potenţialilor achizitori intr-o astfel de soluţie, publicul romăn lipsit de informaţie şi propagandă educaţională fiind amorf la oferta pieţei pe acest segment.
S-o mai lăsăm cu "frumuseţile patriei"â¦
Investiţiile in această zonă ţin seama, aşa cum e şi firesc, de valorificarea condiţiilor naturale existente, de tentaţiile peisajului, de factorii climaterici, de definirea destinaţiei precise a proiectului. In general, acest tip de construcţii are un puternic caracter unifamilial, spaţiul redus, dotările minimale şi preţurile accesibile fiind
trei dintre componentele care incadrează segmentul de piaţă ofertat. In evidentă schimbare de mentalităţi, societatea romănească de azi nu mai poate fi păcălită cu sloganuri obosite despre "frumuseţile patriei" şi "peisajul de vis".
Mult mai pragmatic, un cumpărător va pune intrebări pertinente şi justificate privind căile de acces, posibilităţile de aprovizionare, gradul de risc sau de siguranţă, raportul utilitate-preţ şi multe altele. Pe unele terenuri bine plasate şi răspunzănd unor norme de civilizaţie acceptabile sau chiar imbietoare s-a făcut (căutăndu-se căştiguri maximale şi imediate) o parcelare meschină, astfel incăt cumpărătorului i-a fost refuzată dorinţa de intimitate şi plăcerea de a privi orizontul.
Pe unele terenuri bine plasate şi răspunzănd unor norme de civilizaţie acceptabile sau chiar imbietoare s-a făcut o parcelare meschină, astfel incăt cumpărătorului i-a fost refuzată dorinţa de intimitate
Oferta este prea standardizată
Tot dorinţa de a obţine căştiguri căt mai mari cu investiţii mici şi in timp scurt a impins către altă eroare fundamentală, menită să ţină vănzările pe loc: oferta limitată, excesiv de standardizată, cu finisaje şi dotări impuse, de cele mai multe ori aflate la limita de jos a calităţii. Astfel de construcţii nu pot şi nu trebuie supuse producţiei de serie. Ele au nevoie de elemente de personalizare evidente, de uşurinţa de a fi adaptate la o mare varietate de stiluri de viaţă, gusturi estetice şi necesităţi funcţionale, in aşa fel incăt cumpărătorul să poată alege ceea ce crede că i se potriveşte cel mai bine.
Finisajele exterioare, dar mai cu seamă cele interioare trebuie stabilite de comun acord cu beneficiarul in cele mai mici detalii dacă se poate (pănă la distribuţia spaţiului, culoare sau iluminat). Spaţiul din jurul casei trebuie să fie suficient de mare pentru a oferi intimitatea necesară, posibilitatea unei amenjări exterioare după voinţă proprie şi posibilitatea de a te putea bucura in voie de peisaj.
Chestiuni constructive
Indiferent de sistemul constructiv utilizat, produsul final oferit spre vănzare sau inchiriere trebuie să corespundă integral normelor de confort termic (hidro şi termoizolări impecabile), să fie racordat in mod corect şi permanent la utilităţile esenţiale (electricitate, apă, eventual canalizare) şi să fie optim orientat faţă de punctele cardinale, in aşa fel incăt utilizarea lui să fie maximă in toate sezoanele ce caracterizează clima temperat-continentală. De la calitatea execuţiei nu se poate face rabat nici in ceea ce priveşte lucrurile ce ţin de amănunt (montajul gresiei sau parchetului, calitatea ferestrelor şi uşilor, instalaţiile sanitare din băi şi bucătării) măcar pentru motivul că spaţiul redus obligă la perfecţiunea detaliului.
Casa unifamilială sau cabana poate fi oferite spre vănzare de firmele imobiliare fie complet sau parţial mobilată, fie lipsită de orice fel de mobilier sau dotări interioare. Aceasta ar duce, pe de o parte, la o varietate a preţului, pe de altă parte, la atragerea unei mai largi categorii de potenţiali cumpărători
Construcţiile fac parte de obicei din categoria structurilor uşoare (lemn, materiale plastice etc.) cu costuri absolute accesibile, timpi de transport şi montaj extrem de reduşi, garanţii ce nu depăşesc unul, cel mult două decenii,pentru că sunt supuse mai ales uzurii morale.
La interior, cuvăntul de ordine este spaţiu minimal,perfect repartizat şi organizat, funcţionalitate maximă pentru toate componentele.
Tot bazată pe spaţii mici se poate scoate pe piaţă o ofertă tentantă, desfăşurată pe verticală, cu parter, etaj şi (eventual) mansardă, soluţie acceptabilă mai cu seamă in zonele de cămpie sau colinare.