Reciclarea deşeurilor din propria locuinţă ne face viaţa mai bună

Gropile de gunoi din jurul marilor oraşe devin din ce în ce mai problematice. Deşeurile nu mai au loc, iar autorităţile nu ştiu ce să facă cu ele. Deşi o mare parte din ele pot fi reciclate salvând astfel nenumărate resurse naturale, ele ajung de cele mai multe ori la groapa de gunoi sau, mult mai rau, în ape sau în păduri unde distrug echilibrul ecosistemului.

Cele mai multe dintre gunoaie provin din locuinţe: hârtie, pet-uri, sticle, aparate electrocasnice, ulei alimentar uzat şi chiar resturi de alimente, toate pot fi reciclate, iar materialele rezultate repuse în uz. Se pot salva în acest mod nenumăraţi copaci, păduri întregi, mari cantităţi de apă şi de energie electrică, putem evita contaminarea apelor şi a pădurilor, dar şi pagubele care se pot produce în propria locuinţă, sau amenzi usturătoare. În România există firme specializate în colectarea şi prelucrarea diferitelor deşeurilor provenite din locuinţe, însă deocamdată sunt puţin cunoscute.

LEGISLAŢIE
Privitor la depozitarea necorespunzătoare a deşeurilor rezultate din activităţi casnice, în România există o serie de legi, însă cele mai multe dintre ele se referă strict la deşeurile de echipamente electrice şi electronice (DEEE). Conform Hotărârii de Guvern 448/2005, orice persoana fizică riscă amenzi de la 500 de lei până la 5.000 de lei, în cazul în care refuză să predea DEEE ieşite din uz centrelor de colectare a acestor obiecte. În aceeaşi serie se înscrie şi Directiva Europeană 2002/96/CE privind modul de finanţare al procesului de gestiune al DEEE şi Legea 426/2001 care face referire la întreaga gamă a deşeurilor menajere.

CUM SORTĂM DEŞEURILE
Uniunea Europeană obligă prin lege atât cetăţenii, cât şi instituţiile private la depunerea selectivă a deşeurilor. În aproape toate oraşele ţării există ghene care permit sortarea hârtiei, a peturilor şi a sticlei. Acest lucru poate fi făcut şi la domiciuliul fiecăruia dintre noi mai ales că pe piaţa apar din ce în ce mai multe tipuri de coşuri de gunoi compartimentate. Cele mai multe dintre ele dispun de trei încăperi care permit sortarea la fel ca şi tomberoanele publice şi sunt făcute astfel încât să poată fi folosite fie ca obiecte individuale, fie încastrate în mobilă.

Tot la reciclare poate ajuta şi geanta Rationell, special concepută pentru colectarea pet-urilor care poate fi găsită la IKEA. Designul genţii vă permite să o aşezaţi oriunde doriţi sau să o spălaţi la maşină.

Din gama produselor care vă ajuta în procesul de reciclare, dacă urmăriţi rubrica Idei originale ­ de sâmbăta viitoare (20 martie) veţi afla despre un ingenios model de coş de gunoi apărut pe piaţă care transformă resturile alimentare în îngrăşământ natural (compost), bun de folosit pentru îngrijirea plantelor din apartamentul sau grădina dumneavoastră.

HÂRTIA RECICLATĂ SALVEAZĂ PĂDURI ÎNTREGI
Printre materiale reciclabile, hârtia ocupă un loc foarte important, îndeosebi graţie faptului că ea poate fi recuperată aproape în totalitate. Statistic, dintr-o tonă de hârtie reciclată, în funcţie de performanţele fabricii care o prelucrează, pot fi obţinute până la 900 de kilograme de hârtie bună. Oricine poate colecta hârtie şi o poate duce la unul dintre centrele de colectare sau poate apela la anumite firme care vin şi o preiau de la domiciliu în cazul în care dispune de cantităţi mai mari (între 50 şi 500 de kg, în funcţie de firmă).

Există anumite regului minime de colectare a hârtiei:
- se pot recicla: consumabilele de hârtie precum hârtia de imprimantă, caiete, agende, plicuri, sau ziare, reviste, oferte promotionale, anuare, cataloage de produse;
- nu pot fi reciclate: şerveţele, batistele de unică folosinţă, hârtia igienică, sau hârtia/cartonul care a ajuns în contact cu mâncarea (ex: cutii de pizza, suc);
- este recomandat ca de pe hârtie să fie înlăturate capsele şi inserţiile de plastic;
- hârtia care urmează să fie reciclată trebuie păstrată uscată şi cât mai puţin mototolită.

După ce ajunge la centrele de colectare, hârtia este trimisă la o fabrică unde este prelucrată. De aici poate rezulta de la hârtie de imprimantă până la carton, în funcţie de performanţele tehnice ale fabricii.

Claudia Catană, fondator al firmei Copacul de Hârtie, spune că "pricipalul avantaj este acela că nu mai ajung la gunoi, neselectate, deşeurile de hârtie şi carton. În plus, în timp nu se vor mai tăia copaci pentru producţia de hârtie, sau cel puţin nu în ritmul în care se taie în acest moment". 

Conform statisticilor dintr-o tonă de hârtie reciclată poate fi asigurat necesarul de hârtie pentru tipărirea unui ziar şi utilizarea a două coli pe zi, timp de un an. De asemenea, o tonă de hârtie reciclată salvează până la 20 de copaci maturi, 3.800 de kWh, 32.000 de litri de apă şi reduce cu 27 de kilograme cantitatea de substanţe poluante eliberate în natură. În acest mod se golesc şi gropile de gunoi pentru că o tonă de hârtie ocupă aproximativ 2,5 metri cubi.

Dintr-o locuinţă, pe parcursul unui an pot fi colectate şi reciclate zeci de kilograme de hârtie care pot îmbunătăţi cu mult calitatea vieţii dacă ţinem cont de faptul că un singur kilogram de hârtie reciclată ajută la evitarea emiterii a peste 900 de grame de CO2 şi metan (sursa: www.depozitmaculatura.ro).

ULEIUL ALIMENTAR UZAT
De mai bine de 30 de ani, în Europa se fac campanii pentru colectarea şi prelucrarea uleiului alimentar uzat care s-a dovit a fi extrem de dăunător pentru mediu şi în special pentru ape. În România există un singur centru specializat exclusiv în colectarea şi transportul deşeurilor de ulei şi grăsimi comestibile uzate. Deşi funcţionează din anul 2005 în Bucureşti, oamenii încă preferă să arunce uleiul uzat în chiuvetă fără să ştie sau să ţina seama de consecinţe.

Depunerea deşeurilor de ulei alimentar uzat pe "pereţii sistemului de canalizare provoacă obturări regulate, efecte urât mirositoare, coroziune mai rapidă şi au influenţă negativă asupra funcţionării instalaţiilor, staţiilor de pompare şi epurare a apelor uzate, ajungându-se la blocarea şi distrugerea acestora.

Frecvenţa de curăţire şi întreţinere a staţiilor de epurare, pompare, instalaţiilor şi sistemul de canalizare este de cinci ori mai mare decât ciclul normal", a spus Cezar George Stoehr, manager general la SC Stoehr Mineral & Vegetal Oil SRL. Mai mult de atât, odată ajuns în râuri sau lacuri, un litru de ulei poate polua cantitaţi enorme de apă.

Centrul pune la dispoziţia persoanelor interesate, recipiente de colectare cu capacităţi cuprinse între 18 şi 1.000 de litri. Uleiul uzat poate fi adus de oricine la sediul din Str. Icoanei, de unde este transportat mai departe la fabrici care îl prelucrează şi îl repun în circuit sub altă formă. Deocamdată nu există nici un fel de compensaţie pentru cei care reciclează uleiul alimentar, însă se poartă discuţii pe această temă.

În prezent singurul centru de colectare a uleiului alimentar uzat se află în Bucureşi, însă la cererea cetăţenilor vor fi deschise centre în fiecare sector al Capitalei şi în toate oraşele mari.

DEŞEURI DE ECHIPAMENTE ELECTRICE ŞI ELECTRONICE
Câţi dintre noi nu au văzut măcar o dată frigiderele, televizoarele şi alte aparate electrocasnice abandonate la ghenă, pe casa scării sau în gropile de gunoi? Printre români este cea mai cunoscută practică atunci când vine vorba să scăpăm de aparatele vechi pentru a le face loc celor noi. Trebuie ştiut însă că există legi care interzic acest lucru, iar amenzile pot fi foarte aspre.

Obligaţia fiecărui cetăţean este să predea orice DEEE centrelor de colectare. La rândul lor, acestea le dezansamblează şi apoi trimit centrelor de reciclare materialele rezultate, dar numai după ce au fost selectate pe categorii: metale feroase sau neferoase, sticlă, cabluri, sau plastice.

Există trei variante de reciclare a unui obiect electrocasnic:

- puteţi opta să sunaţi la firmele specializate în preluarea DEEE. În baza unei programări prealabile, angajaţii acestor firme vin la dumneavoastră acasă şi preiau deşeurile în cauză. Se percepe taxă numai în cazul în care doriţi colectarea urgentă sau dacă tipul de deşeu nu se înscria pe lista firmei respective;

- a doua variantă este să mergeti chiar voi cu obiectele deteriorate la un centru de reciclare. Cele mai multe oraşe mari dispun de astfel de centre. Trebuie doar să căutaţi cu atenţie pe site-urile firmelor care se ocupă cu protecţia mediului;

- ultima opţiune şi cea mai aventajoasă pentru mulţi este predarea electrocasnicelor ieşite din uz atunci când cumpăraţi un obiect nou. În schimbul deşeului veţi primi o reducere de preţ şi astfel vă asiguraţi că aţi procedat corect şi conform legilor în vigoare.