x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Timp liber Casa Regulile nescrise şi legile naturii

Regulile nescrise şi legile naturii

24 Mai 2007   •   00:00

Am constatat, de la deschiderea rubricii dedicate vieţii la ţară, că mulţi dintre citiorii noştri conştientizează ori sunt marcaţi subliminal de o potenţială ostilitate a mediului rural. Lor le dedicăm răndurile ce urmează

Am constatat, de la deschiderea rubricii dedicate vieţii la ţară, că mulţi dintre citiorii noştri conştientizează ori sunt marcaţi subliminal de o potenţială ostilitate a mediului rural. Lor le dedicăm răndurile ce urmează.

Prima intrebare legitimă, pe care şi-o pune orice om care se decide să renunţe la avantajele, dar şi la stresul vieţii citadine pentru a se stabili in mediul rural, este: "Mă voi descurca, oare?". Apăsătoare interogaţie, chiar şi pentru aceia dintre noi care se reintorc de fapt la origini, după una sau două generaţii. Este foarte bine să analizezi cu luciditate şi detaşare cele doar căteva răspunsuri serioase la această intrebare, precum şi consecinţele ce decurg. Dar să vedem mai intăi ce motive (reale sau inchipuite) stau in spatele intrebării şi apoi ce mecanisme trebuie activate pentru eliminarea inconvenientelor.

Viaţa după reguli noi

Spre deosebire de mediul urban, unde legea şi normele de conduită socială imbracă forme riguroase, bine definite de codurile civile şi penale, in zonele urbane au un impact semnificativ regulile nescrise ale tradiţiei şi o influenţă adeseori covărşitoare legile naturii. Acest soi de, să le spunem, impuneri suplimentare este incă foarte vizibil la noi, unde carenţele economice, educaţionale şi mentalităţile invechite menţin societatea rurală la un nivel mult scăzut faţă de zonele similare din Europa civilizată. La ţară trebuie să dai bună ziua sau să spui sărutmăna oricărei persoane pe lăngă care treci, indiferent dacă o cunoşti sau nu. Va trebui să te obişnuieşti cu ideea că vei afla in scurt timp tot ce se poate şti despre vecinii tăi şi toate neamurile lor, punăndu-le curioşilor pe tavă informaţii complete privind viaţa ta intimă şi privată. In mediul rural, aroganţa, vanitatea, infumurarea, prostia primesc imediat etichete valabile pentru generaţii intregi. Prieteniile adevărate se leagă greu şi nu trec de anumite limite, legea fiind să oferi puţin şi, dacă se poate, să nu ceri nimic. Proprietatea se apără pe loc şi nemijlocit (fără a se apela la organele abilitate), uzănd de forţă şi, din păcate, adeseori de o violenţă nejustificată.Â

Preocupări deloc idilice

Cine crede că o proprietate la ţară are drept coordonată principală componentă idilică se poate inşela fundamental. A trăi in mediul rural presupune un efort consistent, indeplinirea neabătută a unor obligaţii zilnice, obţinerea unor satisfacţii de tip nou şi cu efect intărziat. Munca depusă primăvara in grădină, in vie sau in livadă işi arată roadele abia toamna, tărziu. A avea in gospodărie unul sau mai multe animale presupune o responsabilitate specială şi un travaliu care, de multe ori, nu aduc cine ştie ce foloase materiale. Viaţa, in trecerea ei imperceptibilă, capătă alte ritmuri, e susţinută de alte valori, lasă in urmă alte semne. Persoanele mai volubile sau cele cu un nivel cultural ridicat vor avea şi probleme de comunicare, fiind nevoite să parcurgă un necesar proces de adaptare, de racordare la mentalitatea locală (care poate fi diferită şi in funcţie de zona geografică), de captare a bunăvoinţei particulare şi generale. O importanţă esenţială o capătă puterea de adaptare, spiritul de observaţie, inteligenţa de a şti cănd trebuie să cedezi şi cănd să fii ferm pe poziţie.

Uitaţi de capra vecinului

Cea mai simplă şi mai rapidă modalitate de integrare este relaţia de bună inţelegere cu vecinii imediaţi, cu aceia care pot şi işi vor arunca adeseori privirea peste gard să vadă cum vă descurcaţi. Pimiţi cu inţelepciune aceste priviri curioase, considerăndu-le lipsite de orice vină sau rea intenţie. Nu plecaţi de la inceput cu prejudecata că vecinul aşteaptă să moară şi capra voastră, ba, mai mult, jucaţi puţin pe neştiutorul, cereţi un sfat din cănd in cănd, o mănă de ajutor, dacă e cazul, lăsaţi omul să-şi astămpere curiozitatea şi demonstraţi-i constant că nu aveţi nimic de ascuns. Incercaţi să vă apropiaţi mai cu seamă de bătrăni şi de copii şi veţi obţine foarte repede o reacţie pozitivă din partea adulţilor, pentru care senectutea şi ingenuitatea sunt valori profund respectate.

In mediul rural eşti direct supus forţelor naturii. Ploaia torenţială, grindina sau fulgerul, seceta indelungată, crivăţul sau viscolul capătă aici cu totul alte valori şi semnificaţii. Ciclurile cosmice au impact imediat asupra vieţii cotidiane şi asupra viitorului imediat, pentru că ele sunt legate de hrana omului şi a animalului, de existenţa sau integritatea fizică a fiinţei, de certitudinile sau incertitudinile zilei de măine. Poate de aceea săteanul este supus credinţei intr-un procent semnificativ mai mare decăt locuitorul oraşului.

Alegerea cea bună

Cănd hotărăţi demararea unor activităţi specifice mediului rural, găndiţi-vă bine dacă aveţi fondurile, condiţiile climaterice şi cunoştinţele necesare pentru a obţine satisfacţiile aşteptate, de orice natură ar fi acestea. Sursele de apă, posibilitatea păşunatului, culturile tradiţionale, dotările mecanice de care dispuneţi sau pe care le puteţi atrage sunt doar căteva din chestiunile asupra cărora trebuie să vă aplecaţi cu grijă. Nu lăsaţi nici o idee neexploatată, de la apicultură la viermele de mătase, pentru că, nu-i aşa?, nu se ştie de unde sare iepurele…

×
Subiecte în articol: viaţa la ţară