Sa inlocuim printurile inramate cu vibratia operei de arta

Tapiseria este una dintre indeletnicirile umane care s-a ridicat prin veacuri de la conditia de mestesug la rangul de arta. Firul de lana s-a desprins de conditia lui materiala si a devenit suport de constructie a metaforei. El vibreaza sub puterea culorii si a desenului transformat in proiectie a imaginarului

Tapiseria poarta in substanta ei o aspiratie ce cuprinde sensurile majore ale lumii materiale. Firul de lana, dupa ce a imbracat specia umana, a fost sublimat in opera de arta. Spalat si intins, tors si vopsit, batut pe gherghef in combinatii menite sa transmita idei sau stari sufletesti, el ne incalzeste inima si ne lumineaza spiritul.

DOUA RECOMANDARI

Unele tapiserii pot sugera toate frumusetile lumii, de la peisajele marine la cozile baroc ale paunilor, de la arbori sau plante reale ori nascocite la geometria pura a cerului instelat, incercand sa transfigureze artistic splendorile simple ale pamantului

Aceste pagini dedicate tapiseriei sunt ilustrate cu lucrari apartinand a doua artiste consacrate, pe care avem bucuria sa le recomandam publicului larg: Anca Sesan si Ruxandra Sibil Mermeze. Despre Anca Sesan, intr-o cronica de catalog, Dan Grigorescu scria cu ani in urma ca "in lucrarile ei, materia se integreaza uneori in masa coloristica sprijinind ritmurile largi ale formei, parte dintr-o evocare poetica a vastelor campuri, a dealurilor si a raurilor, alteori e tesatura delicata ca o spuma, navod in care e prinsa lumina imateriala ca lumina insasi". Virgil Mocanu nota la randul sau, apreciind lucrarile Ruxandrei Sibil Mermeze: "Iesirile din bidimensionalul absolut, inca prudente si tinand de vibratia suprafetei, sunt tot din interiorul tapiseriei ca gen ambiental, subordonat parietalului, dar evitand aplatizarea".

TEHNICA SI EFECT

Tapiseria este rezultatul tehnicii creative. Tehnica, in acest context si in aceasta acceptiune, chiar daca este elaborata, nu-si propune sa impresioneze prin efectul decorativ. Ea coboara la nivelul secund al reprezentarii picturale, cedand pozitia principala formei si semnului plastic.

TRADITIA SI MODERNISMUL

In esenta, tapiseria se sprijina pe o traditie straveche a tesaturii. Firul de lana, vopsit cu esente naturale, aduce vibratia imagistica a taninului la intelesuri moderne de suflet si gand, artistul inventand forme a caror noutate nu reprezinta un scop in sine, ci este un rezultat firesc al sinceritatii cu care acesta participa la infrumusetarea lumii. Asezata pe perete, tapiseria nu este un covor atarnat in doua cuie. Ea exhiba intreaga forta interioara a artistului, transformand mediul in opera de arta, fiind purtatoare de mesaje si idei, de frumos in ultima instanta.

Uneori, tapiseria tinde sa-si depaseasca limitele in tentative de transgegare a genului, prin recursul la un ancadrament pictural ori la forme arhitectonice. Unele lucrari parca tanjesc dupa o rama, altele vor sa sparga planul iesind in tridimensional.

Tapiseria poate fi vesela si luminoasa ori, dimpotriva, grava, dramatica, dupa felul in care artistul isi regleaza intensitatea trairilor sufletesti, obtinand efecte exterioare ce depasesc simpla tentatie de desfatare a retinei

Artistii romani nu reprezinta doar o garantie a talentului dublat de ingeniozitate, iar scoala romaneasca a genului isi confirma si azi valoarea si isi asigura continuitatea de conceptie si mestesug, de rigoare, pasiune si maretie