Sistemele de încălzire

Sistemele de încălzire diferă în funcţie de principiile de funcţionare. Încălzirea centralizată este compusă din: producătorul principal de energie termică, reţeaua de transport şi distribuţie primară, de la producător la punctul termic (PT) şi reţeaua secundară: transport de la PT la consumatorul final. În România, producţia se bazează pe arderea combustibililor fosili (cărbuni, gaz natural, păcură, combustibil lichid uşor). Agentul termic utilizat este apa.

La o scară mult mai redusă, încălzirea centrală (de exemplu: casă, apartament la bloc) are la bază acelaşi principiu ca mai sus. Agentul termic este încălzit într-un schimbător de căldură, mai exact, centrala termică propriu-zisă şi transportat prin conducte la elementele radiante cunoscute cu denumirea de calorifere. Energia rezultă fie din arderea combustibililor fosili: gaz metan, GPL, lemn, petrol, fie prin utilizarea energiei electrice.

ÎNCĂLZIREA PE PRINCIPIILE TERMODINAMICE
În cadrul acestei categorii de încălzire există: aparatele de aer condiţionat şi pompele geotermale. Aparatele de aer condiţionat sunt reversibile, fiind capabile să absoarbă căldura mediului exterior şi să o cedeze în locuinţă. Există limitări în sensul că dacă temperatura exterioară nu se încadrează în limitele 5-60C, aparatul funcţionează cu un randament foarte scăzut. Pompele de căldură geotermale folosesc energia pământului. Pot fi folosite atât la răcire, cât şi la încălzire.

ÎNCĂLZIREA DIRECTĂ
Utilizează energia electrică sau a arderii combustibililor fosili, pe care o transformă în energie termică direct (fără agent termic). Calorifere electrice fixe, sobe, şeminee, convectoare pe gaz Î sunt doar câteva dispozitive folosite pentru acest tip de încălzire.

ÎNCĂLZIREA COMPLEMENTARĂ
Utilizată ocazional sau pentru a mări aportul de căldură în situaţii deosebite (temperaturi foarte scăzute, sistem defect etc.) este încălzirea complemantară. Una dintre cele mai importante întrebări este: la ce temperatură ne simţim confortabilĂ Răspunsul ţine seama de diverse aspecte personale: metabolism, vârstă, activitate, percepţie. Diferitele părţi ale corpului au nevoie de cantităţi diferite de căldură, pentru a percepe senzaţia de confort. Când avem picioarele reci corpul nostru simte o puternică senzaţie de frig. Dacă încălzim podeaua, picioarele vor fi calde, iar noi ne vom simţi mult mai bine, chiar dacă temperatura aerului la nivelul capului este mai scăzută. Prin urmare, cum este influenţat confortul de temperatura superficială a podelei şi pereţilor în relaţie cu temperatura aeruluiĂ O temperatură la nivelul solului de 150C necesită 240C temperatură a aerului pentru starea de confort, pe când, pentru aceeaşi senzaţie, la 150C ale aerului este necesară o temperatură a podelei de 210C. În general se consideră că o temperatură ambientală optimă este cuprinsă între 210C şi 230C.

Sfaturi practice
Cheltuielile pentru încălzire variază în limite largi (56-80% din energia consumată într-o locuinţă) în funcţie de modalitatea de încălzire folosită: sistem centralizat, încălzire centrală, încălzire directă etc. Încălzirea locuinţei oferă cel mai mare potenţial pentru economisirea energiei consumate într-o locuinţă, iar cunoaşterea câtorva noţiuni de bază vă poate fi de mare folos. În realitate, nu există un mod exclusiv de transmitere a căldurii: convecţia are şi componente de conducţie şi de radiaţie. Soluţia cea mai practică, eficientă şi confortabilă este dată de radiaţie.
Conducţia - energie de vibraţie transmisă de la moleculă la moleculă (exemplu: încălzirea unui metal).
Convecţia - aer cald suflat (convecţie forţată － exemplu: termosuflantă, aerotermă) sau În mişcare (convecţie liberă - aerul mai cald, în general se ridică, dezlocuind aerul rece care este mai dens).
Radiaţia - căldura este transferată direct de la o sursă prin unde infraroşii (exemplu - radiatoare cu ulei, radiatoare cu apă etc.).