Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Străvechea civilizaţie Maya a lăsat numeroase vestigii, multe dintre ele incomplet sau deloc cercetate.
Străvechea civilizaţie Maya a lăsat numeroase vestigii, multe dintre ele incomplet sau deloc cercetate. Este suficient să amintim vechile oraşe-state Uaxactun, Caracol, Dos Pilas, Tikal sau Naranjo. Dintre acestea, cel mai întins (aproximativ 62 km pătraţi) este site-ul arheologic de la Tikal, care cuprinde ruinele unui întreg oraş.
Situat în Guatemala, în mijlocul pădurii tropicale, în Parcul Naţional Tikal, acesta e considerat de UNESCO a face parte din Moştenirea Mondială a Umanităţii.
Scurt istoric
Tikal este socotit ca unul dintre cele mai mari centre culturale ale civilizaţiei Maya. Din descifrarea inscripţiilor existente rezultă că începuturile acestuia datează undeva în secolul II AD, cu perioade de înflorire şi de decadenţă, ca de exemplu marele hiatus situat între secolele VI şi VII, perioadă care a coincis cu stăpînirea acestei zone de rivalii din Caracol. Dacă mare parte dintre vestigii datează din secolele II-IV, cele mai monumentale au fost realizate în perioada de sfîrşit a secolului al VII-lea pînă în secolul al IX-lea, cînd a început decadenţa acestei civilizaţii, zona fiind părăsită la începutul secolului al XI-lea. Redescoperirea oraşului se datorează lui John Lloyd Stephens în secolul al XIX-lea, pentru ca la sfîrşitul aceluiaşi secol zona să fie fotografiată pentru prima oară.
În 1951 se formează aici o mică tabără la care se poate ajunge după cîteva zile de mers prin junglă pe jos sau cu măgari. Din 1956 pînă în 1970, excavaţiile sînt făcute în principal de Universitatea din Pennsylvania, pentru ca din 1979 acestea să fie preluate de statul columbian, cercetările continuînd şi în zilele noastre.
Citește pe Antena3.ro
Descrierea zonei
Tikal (în limba Itza Maya însemnînd “Locul Vocilor”) se întinde pe o suprafaţă de 62 km pătraţi, aici aflîndu-se ruinele a mii de clădiri, în majoritate construite din piatră. Interesant că în zonă nu există nici o sursă de apă (izvor, rîu sau lac), toată apa fiind păstrată din timpul anotimpului ploios în nişte rezervoare subterane.
Impresionante sînt cele 6 mari piramide, toate peste 60 m înălţime: Templul 1 (din 695) sau Templul Marelui Jaguar, Templul 2 (din 702) sau Templul Lunii, Templul 3 (din 810), iar cea mai mare clădire din Tikal, Templul 4, înalt de aproximativ 70 m cu două plăci sculptate în lemn deasupra intrării care duce la mormîntul adăpostit în interior. Templul 5 datează din 750 şi este singurul care nu adăposteşte nici un mormînt în interior. Templul 6, construit în 766, se mai numeşte şi Templul Inscripţiilor.
La vest de Templul 5 se găseşte o zonă numită Piramida Lumii Pierdute cu Piramida Adevărului, înaltă de 30 m, cu scări pe trei laturi şi acoperită de măşti sculptate în piatră. Interesant că în această zonă, cea mai veche, nu s-a mai construit nimic peste. S-au descoperit şi terenuri pentru un joc cu mingea, în locul numit Piaţa Celor Şase Piramide existînd chiar trei asemenea terenuri, asemeni unui complex sportiv. În rest, există mii de clădiri, palate, locuinţe, iar altele aşteaptă să fie scoase la lumină de sub stratul de pămînt şi vegetaţie care le acoperă.
