Sunt foarte supărat... asta ca să ştiţi. De ce? Pentru că frigul ăsta de afară mă ţine prizonier în casă. Unde sunt zilele când mă trezeam cu noaptea în cap şi după ce-mi beam lăpticul ieşeam afară să mă joc cu Mau sau cu găinile? Unde sunt dimineţile sau după-amiezile când stăteam afară doar în pantaloni scurţi şi în maieu? Şi pe lângă asta, am rămas şi fără prietenii mei de la ţară. Cine ştie dacă o să-i mai văd înainte să dea zăpada?? Dar lasă, ştiu că ei mă iubesc şi or să mă aştepte cât va fi nevoie... sau până dă din nou căldura. Uite, numai gândindu-mă la ei şi parcă m-am mai înviorat. M-a înfofolit bine mătuşa Ana şi am ieşit cu ea la cumpărături. Mi-a părut tare bine când m-am văzut la aer, deşi recunosc că mi-a cam îngheţat năsucul. Am cumpărat legume pentru murat, dar şi pentru salată, cartofi pentru piure sau varză pentru salată, dar şi fructe. Mere, ca să le coacem în cuptor cu scorţişoară, pere sau struguri. Am mai cumpărat brânză, ouă şi fulgi de porumb, seminţe de susan şi spanac. Ana a promis că în seara asta va face o plăcintă de spanac cu susan şi nişte ceapă verde, iar eu, ca să nu fiu mai prejos şi nu cumva să-mi pierd statutul de Bebe Chef, am hotărât că voi face o prăjitură cu brânză. Ei... hotărârea luată şi ingredientele fiind pe masă, ajutat fiind de bunica, am început să preparăm prăjitura. Am amestecat brânza cu zahărul, coaja rasă de lămâie, grişul, ouăle şi laptele. Am adăugat puţină sare, am amestecat totul şi am turnat compoziţia într-o formă de silicon unsă cu puţin ulei. Apoi am introdus-o în cuptorul încins din timp şi am aşteptat să fie gata. Mă uitam din când în când pe geamul cuptorului, curios să văd cum merge. Căci până acum n-am mai făcut asemenea prăjituri şi îmi era frică ori să nu se lase, ori să nu crească prea mult şi să iasă afară din formă ori... nu cumva să se ardă. De curs... n-a curs ea, dar vedeam cum creştea şi se umfla şi îmi venea să deschid uşa să-i spun: "Stai... nu-mi face asta, nu ieşi din formă, ci stai la locul tău. E bine pentru mine, dar bine şi pentru tine!" Până la urmă am lăsat-o în pace şi am scos-o din cuptor după ce se rumenise un pic. Eram foarte fericit că totul a decurs cum trebuia şi nu am avut surprize. După ce s-a răcit un pic am scos-o din formă, am lăsat-o să se răcească complet şi am decorat-o cu fructe de tot felul. Ca să fie un pic haios ursul meu pufos de brânză, l-am ornat puţin şi cu sirop de ciocolată. Mor, mor, mor... spune ursuleţul meu. Parcă vrea să fugă la borcanul cu miere. Să-l lăsăm sau nu? Mami spune că am voie, oricum nu mai are coadă. Ce vrea să însemne oare? A, dar... ştiu. Îmi va spune o povestioară.
Ursuleţ pufos din brânză
● Ingrediente: 600 g brânză de vaci, 5 ouă, 300 ml lapte dulce, 120 g griş, 150 g zahăr tos, o lămâie, 50 ml ulei de floarea-soarelui, 30 g stafide, două pliculeţe zahăr vanilinat, 50 g unt, un sfert de linguriţă cu sare, fructe deshidratate, căpşuni, sos de ciocolată.
Într-un bol se pune brânza de vaci, se amestecă bine cu sarea, zahărul tos şi zahărul vanilinat. Apoi se adaugă laptele dulce rece sau la temperatura camerei, ouăle bătute separat cu furculiţa şi grişul. Se presară coaja rasă de lămâie, se adaugă untul moale, stafidele şi se amestecă totul. Se toarnă într-o formă de silicon unsă cu ulei, se nivelează şi se introduce în cuptorul încins. Se coace la foc mediu până devine aurie, se scoate şi se lasă să se răcească puţin. Se decorează cu fructe deshidratate şi se serveşte cu felii de căpşuni proaspete.
Ei... aceasta a fost reţeta, acum completările. Cine nu vrea să pună coajă de lămâie, nu e nici o problemă. La fel căpşunile şi sosul de ciocolată. Ele sunt doar pentru copilaşii care au mai mult de 3 ani şi pentru oamenii mari. Şi mă gândeam că ar fi mai bun ursuleţul meu dacă aş pune şi fructe deshidratate tocate mărunt pe lângă stafide.
Voi ce ziceţi?