La prima intalnire cu Dimitros, pescarul dintr-un port de langa Olimp, nu banuiam ca-ntr-o zi voi scrie despre el. Cand i-am fotografiat pestii, nici n-a vrut sa vorbeasca; imi tot facea semne nepoliticoase, intre care acela, specific grecilor, cu degetele de la mana raschirate: adica, cinci generatii de-acum incolo n-o sa ma-ngaduie. Aflasem, totusi, ca o sticla de uzo e cel mai bun ambasador. In scurt timp, mi-am dat dreptate, pentru ca limba lui Dimitros s-a dezlegat si primul lucru pe care l-a spus a fost: "Eu sunt pescar". Cucerit de simplitatea acestei propozitii dezarmante, m-am suit in barcuta cu numele "Nike", trasa nu departe de cherhana. Dimitros se intorsese de la pescuit si scotea, impreuna cu nepotul sau, Nikos, cele cateva zeci de kilograme de peste prins in ochiurile viclene ale navodului, cu gesturi sigure si repetate identic. Din cand in cand, ne arata cu privirea vreo cochilie neobisnuita, un octopod, o pisica de mare sau un arici. Neptun a fost darnic azi…

MANCAREA. Asezat intre batran si nepot, capatasem si eu, incet-incet, sentimentul c-as fi, literar vorbind, o combinatie de Hemingway cu Arhestratos - poetul-gastronom care a scris cel dintai o carte de bucate in elina, acum 2.400 de ani…

Cand pestele a fost eliberat din plasa si pus in ladite, pe sorturi, Dimitros m-a chemat la masa. Masa era, de fapt, tablia unui scaun pe care sedeau trei farfurii: in fiecare, cateva hamsii impachetate in faina si prajite pana devenisera crocante. "Ansoa", imi explica mosul, intinzand fara ezitare mana spre cea mai simpla dar si cea mai gustoasa opera de gastronomie pescareasca de pe malul Marii Egee. Taie, apoi, cateva feliute de peste afumat si pune in pahare ce-a mai ramas din sticla de uzo. "Stii jocul cu sardelele in ulei?" ma intreaba, molfaindu-si portia. Evident ca nu stiu. Inchinam de sanatate cu uzo, apoi batranul scoate dintr-un borcan doi heringi, imi da sa gust si adauga: "Pe urma, bea uzo!". Ma execut, insa alcoolul nu mai are acelasi gust dinainte. "Vezi, imi spune Dimitros, asa e si pescarul: dupa ce-a fost toata viata pe mare, uscatul parca i se pare ciudat"…

GHIOCUL. Amurgeste. Asa cum se vede in departare, Olimpul parca sangereaza. Dimitros si Nikos trag pe cheu lazile cu peste; se grabesc: e deja ora 7 seara si ar putea sa se inchida cherhanaua. La despartire, primesc un semn marin: ghiocul, pastrand respiratia apei. Batranul imi intinde mana (acum e cu toate degetele lipite) si sopteste, ca pentru el: "Poate ne-om revedea, mai tarziu, la psarotaverna: au niste mezes (gustari), un tzatziki si o skordalea, ca merita banii. As pune si eu o sticla de retzina pe masa. Sau nu, mai bine tot una de uzo…"

INSOLIT Sute de pestisori au cazut acum cativa ani din cer in localitatea Korona din nordul Greciei. O tornada i-a aspirat dintr-un lac din apropiere si i-a purtat cativa kilometri, fenomen destul de rar intalnit. La atata bogatie de peste, nici nu e de mirare ca de Buna Vestire, la 25 martie, se sarbatoreste ziua nationala a Greciei.

PESTI Grecii stiu ca la restaurantele cu specific pescaresc, "psarotaverna", gasesc intotdeauna peste proaspat si fructe de mare. Favoriti sunt randunica de mare (gatita la cuptor sau prajita la foc de carbune, stropita cu suc de lamaie), dorada gri sau roz (un peste foarte scump, dar foarte apreciat), macroul, pestele-sabie (file, cu suc de lamaie), sardina (preparata in toate felurile posibile), calamarul prajit, homarul cu maioneza, caracatita (coapta pe foc de carbune si insotita de uzo). Scoicile sunt la mare cautare o singura data pe an, in Postul Pastilor, semn ca grecii nu fac din ele o pasiune fara limite. Veti gasi foarte rar in localuri melci umpluti sau pasta de peste.

RETETE CU PESTE SI FRUCTE DE MARE

KAKAVIA Supa de peste si fructe de mare INGREDIENTE: un kg de pesti de mare (mici, 100-150 g fiecare, din soiuri diferite), 300 g fructe de mare (midii, stridii, caracatita), doi morcovi, 3 rosii, o ceapa, frunzele de la o telina, 100 ml ulei de masline, zeama de la o lamaie, sare, piper. PREPARARE: Mai intai se curata si se spala pestele cu apa rece. Ceapa si rosiile se taie julien, iar morcovii se taie rondele. Se incalzeste intr-o tigaie uleiul de masline si se adauga mai intai legumele (care se calesc putin), apoi pestele (intreg). Se prajesc usor, iar dupa ce pestele incepe sa prinda crusta se adauga doua-trei cani cu apa si se lasa sa fiarba la foc mic. Se strecoara zeama. Se alege carnea pestelui (dand deoparte oasele), se aleg zarzavaturile si se pun toate inapoi in vas. Se adauga fructele de mare si se toarna zeama strecurata deasupra. Se completeaza cu cata apa mai este nevoie, se adauga frunzele de telina, apoi se lasa la fiert inca 15-20 de minute. Se sareaza si se pipereaza. La masa, supa de peste se acreste "a la greque", cu zeama de lamaie (sau cu sos avgolemono, obtinut din ou si zeama de lamaie). SOUPIES YIAHNI Iahnie de sepie INGREDIENTE: un kg de sepie, 150 ml ulei de masline, 150 ml vin alb sec, 200 ml suc de rosii, o ceapa, sare, piper PREPARARE: Sepiile se curata, indepartand cu multa atentie oasele si intestinele, apoi se taie in bucati. Se pune uleiul de masline la incins intr-o cratita, se pune ceapa tocata marunt, iar cand incepe sa devina translucida se adauga si sepiile. Se sareaza si se pipereaza si se lasa pe foc cateva minute, apoi se stinge cu vin. Se toarna deasupra suc de rosii si, daca este necesar, putina apa. Se lasa la fiert 40-50 de minute, pana cand sepiile sunt bine fierte si zeama a scazut suficient. XIFIAS SOUVLAKI Frigarui de peste sabie INGREDIENTE: 600 g peste-sabie, 3 rosii tari, 3 ardei grasi (pentru culoare, e bine sa fie unul rosu, unul galben si al treilea verde), 3 cepe, sare, piper, oregano, ulei de masline. PREPARARE : Pestele-sabie se taie in cuburi de dimensiuni potrivite. Se taie si rosiile, ceapa si ardeii. Se presara peste toate ingredientele ulei de masline, oregano, sare si piper. Dupa 10-15 minute, se infig, alternativ, pe tepusele pentru frigarui, cate un cub de peste si cate o bucata din fiecare sortiment de legume. Frigaruile se asaza pe gratarul astfel conceput incat sa poata fi stransa intr-un vas zeama pe care o lasa legumele. Cu acest sos rezultat in urma frigerii, se vor stropi frigaruile inainte de servire.