În prima zi din august, prisăcarii merg pe la stupuri pentru a-i reteza aşa cum se obişnuieşte. Se scot fagurii şi se extrage mierea, având grijă să fie lăsată în stup şi o cantitate de miere suficientă albinelor pentru a supravieţui în anotimpul rece.
Mierea proaspătă se va folosi pentru pregătirea dulciurilor (nu întâmplător în prima zi a lui gustar sunt invitaţi să treacă pragul caselor vecinii sau rudele), dar şi pentru a transforma vinul într-o băutură mai plăcută.
Din ceara extrasă la retezatul stupilor se fac lumânări ce vor fi arse alături de alimentele rituale. Şi tot la biserici se duc boabe frumoase de grâu, care se amestecă apoi în sacul cu seminţe sau se sfinţesc diverse plante de leac precum menta sau busuiocul.
POSTUL SFINTEI MARII
În perioada 1-14 august, creştinii se înfrânează de la alimentele de frupt, îndepărtând cu totul laptele, brânzeturile, ouăle sau carnea. Cu toate acestea, este un post mai uşor de ţinut, deşi există o singură dezlegare la peşte în ziua de 6 august - Schimbarea la Faţă a Domnului. Creştinii pot folosi la pregătirea mâncărurilor foarte multe legume, iar din fructele văratice se pot face cele mai delicioase plăcinte, compoturi sau dulceţuri.
ÎNTOARCEREA TIMPULUI
În calendarul popular, sfârşitul lunii iulie marchează întoarcerea către iarnă. Mai întâi, soarele îşi pierde din putere şi începe a juca pe cer, iar mai apoi frunzele copacilor "se întorc pe dos", semn că se pregătesc de sosirea toamnei. De altfel, Ilie cel Mic (despre care se spune în tradiţia populară că ar fi fratele mai aprig al Sfântului Ilie) porneşte la drum împreună cu vara şi stolurile de cocori, având grijă să se întoarcă în anul următor. Pentru că în Rai încep a se scutura merii de aur, oamenilor le este de acum îngăduit să mănânce orice fel de mere. Se pot face tot felul de plăcinte, fiecare după cum se pricepe. Nu în ultimul rând, se culeg primii ştiuleţi de porumb, ce se fierb sau se coc deasupra jarului.