Pirostrii, test, zalar (sistem prin care se atarna un ceaun deasupra focului). Odinioara, din bucatarioara de vara a taranului din Oltenia subcarpatica nu ar fi lipsit nici unul dintre aceste elemente ale instrumentarului casnic rural. Astazi, bucatariile s-au modernizat, dar exista inca, prin unele gospodarii, aceste "relicve" care amintesc de vremurile in care timpul curgea molcom, iar viata oltencelor se impartea intre campul pe care-si cultivau bucatele, ghergheful la care teseau minunatele covoare cu flori, pasari si arbori ai vietii si ai pacatului, si oalele in care pregateau mancarea pentru toti ai casei. Mai erau, la fiecare casa, mesele scunde, cu trei picioare, si scaunasele rotunde cu patru picioare, iar cand mesenii se indeseau, un simplu butuc de lemn, cioplit, era indeajuns.
Toate acestea mi le spune Filomela Tistere, din Sohodolul Tismanei, in vreme ce le arata cum se tes covoarele Olteniei copiilor din programul "Vara pe ulita" de la Muzeul National al Satului. Filomela Tistere e instructor in cadrul acestui program. Ii place sa lucreze cu copiii tot atat de mult pe cat indrageste tesutul la gherghef (unul dintre covoare lucrate de mana ei se afla pe mormantul Sfantului Nicodim de la Tismana) ori pe cat ii place sa gateasca. Bucate simple, de-ale oltenilor.
"Am o caldare de patru litri in care pun apa si o asez pe pirostrii. Dupa ce culeg fasolea, o rup si o pun in apa fiarta, impreuna cu o scarita de afumatura de porc. Dupa ce a fiert, se adauga morcovul si ceapa tocate, rosiile – date pe razatoare – si se lasa la fiert. Se drege cu ou si cu otet si se adauga sare dupa gust". Imi releva apoi cat de usor, schimband cate ceva, obtii un alt fel de mancare: "Daca facem mancarea scazuta si nu o mai dregem cu ou si otet, vom avea coaste de porc cu garnitura de pastai. In cazul in care renuntam la afumatura, se pune usturi, iar daca nu, punem maioneza si avem o salata".