Bucatele vinului

Un "pahar de vorbă" cu oenologul Ion M. Puşcă e intotdeauna o revelaţie. Vorbeşte pasionat despre vinuri. Despre vinuri de odinioară. Despre supravieţuire. Coborăm pe "firul romanţat al istoriei", căutănd… istoriile vinului strămoşesc.

Un "pahar de vorbă" cu oenologul Ion M. Puşcă e intotdeauna o revelaţie. Vorbeşte pasionat despre vinuri. Despre vinuri de odinioară. Despre supravieţuire. Coborăm pe "firul romanţat al istoriei", căutănd… istoriile vinului strămoşesc. "Pentru că forţa Daciei era pe teritoriul Transilvaniei, m-am intrebat mereu: Oare ce strugure, din ce soi vechi romănesc - dacic - ţine in mănă copilul acela de pe medalia Dacia Felix? Să fie o Grasă? Sau poate o Crămpoşie? Pentru că trupele romane care au venit au atacat pe Valea Oltului, iar acolo este vechea podgorie a Drăgăşanilor. Crămpoşia, ca şi Gordanul sau Braghina, era dintre soiurile de bază ale acestei podgorii. Din păcate, medalia este neclară şi nu putem aprecia decăt retoric despre ce soi este vorba." Soiurile acestea care "au stat de vorbă cu voievozii neamului" s-au pierdut in istorie, şi-au "subţiat" culturile. Mai ales după filoxeră. "Primul soi hibrid a intrat in Romănia după 1885-1886. De atunci a inceput practic declinul viticulturii romăneşti. Atunci a inceput să se importe viţă-de-vie şi, pentru că nu era obligatoriu un control al soiurilor, practic, in 30-40 de ani, fondul romănesc a fost distrus. Romănia, care nu avea pănă in 1885 nici un soi străin, a ajuns aşa să fie ţara cu cea mai mare suprafaţă de vie hibridă." Greşelile trecutului se resimt incă in prezent. Dar viitorul? "Europa luptă să se obţină vinuri bune", răspunde oenologul intrebării mele. "Se prefigurează o lege prin care să se dea subvenţii acolo unde condiţiile climatice nu permit obţinerea unor vinuri de calitate, să se scoată viile şi să se planteze altceva, mai competitiv. Pe de altă parte, trebuie date subvenţii pentru ridicarea calităţii podgoriilor din locurile unde se pot obţine vinuri foarte bune. Se incearcă o redimensionare a podgoriilor Europei. Acum 50, acum 100 de ani, omul bea vin, pentru că se numea «vin». Acum el trebuie să bea un vin de calitate".

Pro vinul de acasă

Aud că "soiul romănesc de unitate naţională", Feteasca Albă, are alt nume dincolo de graniţă. Maghiarii ii spun "Leà nka-szöllö", in vreme ce nemţii ii spun "Mädchen traube". Că "regele vinurilor romăneşti", Feteasca Neagră, incepe şi el de la o vreme să umble prin lume cu… nume schimbat. Mai aflu că azi cel mai mare producător din soiul acesta este nu Romănia, ţara lui de origine, ci Italia. Străinii au luat corzi de altoi din Romănia şi au plecat cu ele in ţările lor, să producă acolo acest soi atăt de răvnit, care dă un vin de excepţie. Şi-atunci, mă-ntreb, n-ar fi oare timpul pentru o lege a vinurilor romăneşti, căt incă nu ne-am pierdut de tot identitatea?

simona.lazar@jurnalul.ro