Cina cu iz italienesc

 

 

La noi in familie e sarbatoare mare zilele acestea. S-a intors din Italia Sergiu, un nepot de-al meu mai indepartat, dar la care tine toata lumea foarte mult. A stat acolo vreo 5 ani si acum s-a gandit sa faca Sarbatorile de iarna alaturi de noi. Mama-sa sta in Galati si ne-a chemat pe toti la ei la masa. Ne-a promis o masa in stil italian, cu preparate pe care Sergiu le-a invatat in Italia. Si pentru ca este post, a pregatit o masa intocmai. A mai strecurat si cateva aperitive de dulce pentru cei care nu tin post. Dar delicatesele serii au fost pastele. A adus atatea modele, ce n-am vazut in viata mea! Rotunde, lungi, impletite... Si din cate ne-a spus Sergiu, fiecare se gateste in felul ei, se serveste cu un anumit tip de branza, se bea cu un anumit vin. Am intrat si eu in bucatarie sa vad ce face nepotul meu acolo. Avea un sort alb dinainte, o groaza de pungulite cu mirodenii, si patru oale aburinde pe foc. In doua dintre ele fierbea paste, ca a ales el dintre toate sortimentele aduse ce era mai bun, iar in celelalte doua prepara sosuri. Aroma era fermecatoare. Nu am mai plecat de acolo. Am stat si l-am urmarit cum pregateste festinul.  

Dupa vreo doua ore, masa era pregatita. Primul fel au fost spaghete Genovese si, chiar daca aveau si parmezan, Sergiu l-a adus separat intr-un bol de sticla, pentru ca aceia care nu tin post sa isi poata presara pe deasupra pastelor. Aroma de busuioc si cea de muguri de pin era incantatoare. Al doilea fel: fusilli cu dovlecei. O minunatie! Cubuletele de dovlecei aurii straluceau printre pastele acelea mici. Unde mai pui ca erau ambele feluri ornate frumos cu patrunjel tocat marunt, presarat pe deasupra! S-a vazut ca sunt facute de mana unui cunoscator al bucatariei italiene!  

Si apoi desertul. O prajitura delicioasa din care a mancat chiar toata lumea, desi avea si un pic de branza. Tiramisu. Mai servisem eu pe la cofetariile noastre, dar cea facuta de Sergiu nici nu suporta grad de comparatie.  

Cina noastra s-a incheiat cu un pahar cu vin rosu adus din Italia. Insa eu am mers la Sergiu si i-am cerut retetele de paste. Si pentru ca sunt matusa lui preferata, am primit si o portie la pachet, ca sa imi aduc aminte si acasa de el. (Matusa Elvira) .

.

 

PASTE

ISTORIC. Pastele au fost aduse din China. Din calatoriile sale, Marco Pollo s-a intors, in secolul al XIII-lea, cu o reteta de paste pe care italienii le-au facut celebre in intreaga lume.   FIERBEREA. Pastele proaspete - fettuccine, tagliatelle, lasagna - se vor fierbe timp de 3-5 minute. Pastele subtiri - spaghettini, rotini - se vor fierbe ceva mai mult timp, 6-9 minute, iar cele scurte, dar care sunt ceva mai groase, au nevoie de aproximativ un sfert de ora pentru a fi fierte asa cum trebuie.   SERVIRE. Atunci cand servesc paste, italienii prefera ca sosul sa fie pus doar peste ele, astfel incat daca mai doresc, sa isi poata pune cantitatea necesara. Diferenta intre modul cum italienii servesc pastele si felul cum o fac celelalte nationalitati este ca pentru primii acestea constituie primul fel de mancare.   SOSUL. Fiecare tip de paste are un sos care i se potriveste. Chiar daca este vorba doar de preferintele culinare ale fiecarui gurmand, sosul este la fel de important ca si gustul. De exemplu, pentru spaghete, cel mai potrivit este sosul ragu - un sos din rosii si pasta de crevete.