Cina pascala aduce lumina

Nu am intrat decat de doua ori intr-un locas de cult catolic. De fiecare data am fost fascinata de maretia bisericilor si de frumusetea statuetelor. De fiecare data demersul meu era pur turistic. De data aceasta am plecat la Manastirea Sfanta Agnez, undeva la capatul Bucurestiului, cu speranta ca voi afla mai multe despre ceea ce inseamna Sarbatoarea Invierii pentru catolicii din Romania. Nu am vrut sa aflu nimic dinainte. Stiam ca, daca ma voi documenta, nu voi mai fi atenta la cuvintele maicii, nu voi putea sa ma transpun in maretia momentului. Asa ca am plecat cu mintea limpede, gata sa o umplu de taina Invierii.

Ca si in celelalte randuri, am ramas uimita de frumusetea manastirii. Aflata nu departe de soseaua spre comuna Popesti-Leordeni si avand o curte mare, plina de verdeata, biserica se ridica semeata si impunatoare, parca spunandu-mi: "Aici e locul meu!". Maica Ecaterina Ciobanu m-a intampinat cu un zambet cald si m-a condus in sala de oaspeti. Linistea din jur era coplesitoare. Te indemna la rugaciune, la piosenie.

CINA PASCALA. "Despre mancare nu prea am ce sa va spun! Noi dam mai multa importanta sufletului!", cam asa a inceput discutia noastra. Chiar si de Pasti, modestia este cea care da tonul pregatirii mesei. Se pune accent pe latura sufleteasca a momentului. Oua rosii, pasca, drob, cozonac si miel. Cam tot aceleasi preparate care fac deliciul oamenilor de rand in ziua de Pasti. Numai ca aici, masa pascala este decorata cu servetele deosebite cusute de elevele Institutului Sfanta Maria, aflat in incinta manastirii. Cand mi-a spus despre ele, Maica Superioara avea in voce mandrie si respect pentru munca acelora aflate sub obladuirea sa. "Surrexit Christus, Spes Mea!" (Hristos a inviat, Nadejdea Mea!) este salutul pe care maicile din manastire il folosesc in ziua Invierii.

Misiunea maicilor de la Manastirea Sfanta Agnes este educatia. De aceea, in curtea locasului de cult se afla o gradinita, un azil de batrani si un institut. Aici vin persoane de toate religiile si apartinand tuturor claselor sociale. Pentru maici este foarte important sa le acorde copiilor o educatie deosebita si de aceea, mai mult de trei sferturi din numarul lor, sunt angrenate in procesul de invatamant. Chiar si copiii sunt implicati in sarbatoarea Invierii Domnului. Chiar daca varsta nu le permite sa inteleaga foarte multe, au realizat totusi ca este un moment important si au organizat o petrecere de Pasti, in care vor aduce laude lui Iisus.

PROTECTOARE. Patroana acestei manastiri este Sfanta Agnez, pe care catolicii o celebreaza pe 21 ianuarie. In Cetatea Eterna, pe locul unde se afla astazi Colegiul Capranica, se inaltau casele parintilor Agnezei. Aici a vazut lumina zilei prin anul 290 al Rascumpararii noastre. "Agneza, scrie in aceasta privinta sfantul Augustin, a fost asa cum o arata numele, caci Agneza in latineste inseamna miel, iar in greceste, curata. Si intr-adevar, ea in Cer a primit rasplata pentru blandetea si curatia ei." Aceasta si-a aparat credinta si fecioria in vremurile in care crestinii erau persecutati si a sfarsit decapitata in piata publica.

TRADITII. Pastele catolic cuprinde trei momente deosebite, reunite sub numele de "Triduum pascal" - Misterul Pascal: Patimirea, Moartea si Invierea Domnului. In Joia Mare, incepe celebrarea Misterului Pascal, in cadrul Liturghiei care comemoreaza Cina cea de Taina, ultimul Pasti sarbatorit de apostoli impreuna cu Invatatorul lor, Christos. Este Sarbatoarea Euharistiei, cand Domnul a sfintit Vinul si Painea, Azima, care se transforma in Trupul si Sangele sau.

La cina de seara din manastire se comemoreaza Pastile evreiesc. In a cincea zi a lunii Nisan (martie-aprilie), la porunca Domnului, evreii exilati in Egipt, sub conducerea lui Moise, pregatesc ultima cina a sclavilor, mancand mielul fara pata impreuna cu familia. Sangele sau ii va curata pe fiii lui Israel. Azima, painea nedospita, este simbolul saraciei evreilor din Egipt, iar ierburile amare pe care le avem pe masa simbolizeaza sclavia neinduratoare, ne spune maica Ecaterina. Vinul consumat in seara din Joia Mare aminteste bucuria poporului izbavit din robie. Vinerea Mare este ziua celebrarii Crucii. Miezul zilei simbolizeaza culmea mantuirii. Nu se aud decat toaca la inceput si rugaciunea "Poporul meu, poporul meu, ce ti-am facut eu tie? Si de ce m-ai rastignit? Raspunde-mi mie!". Ziua de Vineri este o zi de post si rugaciune.

Sambata Mare este o zi care ne indeamna sa veghem asa cum Preasfanta Fecioara Maria a ramas in rugaciune, in sala Cenacolului, pentru a astepta plina de nadejde Invierea.

Dupa Liturghia Invierii in comunitate urmeaza adevarata celebrare a Pastilor crestin, in care ciocnim ouale rosii, simbolul vietii care renaste, mancam Mielul Pascal si bem vinul bucuriei Invierii. Nu lipsesc si cadourile, iepurasii de Pasti, cozonacul si pasca.

CARISMA EDUCATIEI

Dupa 96 de ani (1852 - 1948) de munca rodnica, Institutul "Sfanta Maria" avea cinci scoli, de la gradinita pana la liceu: doua scoli in Bucuresti: Scoala Pitar Mos si Sfantul Iosif, apoi in Braila, Turnu-Severin si Craiova. Avea si o casa de vacanta la Timisul de Sus, langa Brasov. Pentru aprovizionarea cantinei de la Liceul Pitar-Mos, s-a cumparat in anul 1929 un teren in Popesti-Leordeni, unde s-a amenajat o ferma, sediul actual al Congregatiei.

PASCA

Se pregateste o tava tapetata cu margarina, se intinde o foaie subtire de aluat de cozonac, apoi se pune aluatul de branza. Pentru o tava mica se iau un kilogram si jumatate de branza, esente de lamaie, vanilie, coaja de lamaie, o lingurita de sare, 8 oua, doua linguri faina si 200 gr stafide. Se amesteca totul impreuna, pana se omogenizeaza, apoi se pune in tava. Deasupra se pregatesc cateva fasii subtiri din aluatul de cozonac si se pun oblic la o distanta de 5 cm. Se unge cu ou pe deasupra si se da la cuptor la foc incins, timp de o ora. Daca branza de vaci este uscata se adauga 150-200 gr smantana. Pofta buna!