Din cămara gospodinelor buzoience

Ultima săptămână din septembrie s-a aflat sub semnul ecologiei. A fost mai întâi "Crosul pensiunilor la Sărata Monteoru", prilej pentru cei prezenţi să alerge şi să pornească în drumeţii pe cărări de munte, cât să-şi facă apoi poftă de mâncare. La parada Gospodarilor de la Săpoca, pe lângă ceaunele cu varză cu carne de oaie şi mămăligă, mesele s-au umplut de preparate obţinute doar din ingredientele locului. Totul natural, ca la mama acasă, cum ar spune unii dintre gurmanzi.

Cămara pentru iarnă
Borcane, mai mici, sau mai mari, pline cu zacuşti, murături, salate şi alte minunăţii bune de trecut iarna. Unele dintre ele, mai puţin cunoscute orăşeanului, cum ar fi această "acreală" de corcoduşe pregătită de Angela Dobriţă din Săpoca. "Adunăm corcoduşe, le punem la fiert cu tot cu sâmburi, iar după ce se răcesc puţin le dăm prin strecurătoare. Atunci curge zeama, iar sâmburii şi cojile rămân în strecurătoare. Fierbem zeama din nou, punem sare şi foarte puţin conservant. Eu am şi de trei ani câteva borcane şi este foarte bună la acrit ciorbe. Aşa că toate ciorbele îmi ies bune".

Maria Zaharia ştie să facă o delicioasă musaca de vinete ce poate fi păstrată la borcan timp de mai multe săptămâni. Depinde câtă răbdare are fiecare. Vinetele se curăţă de coajă, având grijă să se lase câteva părţi nedescojite (pe lungime). Se taie în felii, iar după ce se presară sare se lasă să se scurgă. Ardeii şi roşiile se toacă foarte mărunt, fideluţă. Într-un borcan se aşază un rând de vinete prăjite în ulei şi scurse foarte bine, unul de ardei, altul de roşii. Deasupra se presară câteva frunze de pătrunjel proaspăt şi se aşază doi căţei de usturoi feliaţi sau întregi. Se pun alternativ alte straturi de legume până când se umple borcanul. Se sterilizează la bain-marie, musacaua fiind o excelentă garnitură pentru friptură.

Acrituri
Murături în oţet, în saramură, preparate la rece sau la cald... Reţete sunt multe şi pe gustul tuturor. Spre exemplu, gogoşarii la rece. Se taie gogoşarii, se pun într-o albie mare şi se amestecă bine cu zahăr sau miere, oţet, sare. Se lasă cam 24 de ore, având grijă să se amestece din când în când. Se scot gogoşarii din albie, se pun în borcane, apoi se toarnă lichidul până sus. Se aşază un capac deasupra şi se pot consuma gogoşarii chiar de a doua zi. Gogoşarii muraţi şi umpluţi cu varză roşie tocată, boabe de strugure şi cubuleţe de conopidă este o altă specialitate din zona Berca. Se pune o parte oţet şi două părţi apă ca să reziste mai mult. Se mai adaugă miere, zahăr după cum doreşte fiecare. Legumele se opăresc în soluţia cu oţet, apoi se pun în borcane. Pentru ardeii iuţi, se foloseşte saramură (50 g sare la litrul de apă), astfel încât să-şi păstreze gustul şi culoare aprinsă.

Pensiunile buzoiene au venit şi ele cu preparate ingenioase, având ca element comun legumele şi murăturile. Sărmăluţe pe pat de oase de porc afumate (ca să le sporească gustul), cocoloş cu varză (un bulz umplut cu varză călită), rulade de porc cu castraveţi muraţi sau aspicuri au fost doar câteva dintre ele. Pe celelalte vă invităm să le descoperiţi în continuare!



Muşchiuleţ de porc împănat
La Casa Matei din Berca, muşchiuleţul acesta îşi are taina sa. Trebuie să fie de porc, foarte proaspăt. Se ţine cam 6-8 ore într-un baiţ din condimente, sare şi un pic de vin alb. Se scoate din baiţ şi se împănează cu şuncă afumată de porc şi usturoi, centimetru cu centimetru. Se trece prin condimente (cimbrul italian îi dă o savoare anume) şi apoi prin mălai amestecat cu sare. Se pune pe grătar, nu prea bine încins, ca să pătrundă foarte bine şi să rămână carnea un pic roze. În timpul acesta cartofii se ung cu ulei cu măsline, se pun în cuptor, iar când sunt pe jumătate făcuţi se ung din nou cu ulei de măsline şi se îmbracă în folie de aluminiu ca să rămână coaja moale. Se serveşte totul cu smântână, rozmarin, fiecare după gust cum îi place. Muşchiuleţul merge şi cu nişte ardei iuţi numiţi prin părţile Buzăului "fundul iadului".



Raţă cu varză călită
Ţuica mortală de Chiojdu este specifică acestor locuri, iar multe dintre preparate au şi câţiva stropi de ţuică, cât să le facă irezistibile. Gurile rele spun că imediat după ce s-a cunoscut procesul de rafinare şi Mihai Viteazul gusta din ţuica de Chiojdu atunci când ajungea aici. La pensiunea Tata Lice, raţa şi varza se însoţesc cel mai bine dacă au alături şi un păhărel de ţuică. Raţa foarte bine curăţată, se presară cu mirodenii şi se pune într-o tavă la cuptor. Se mai adaugă şi sos din gulii şi ţelină date prin blender, dar şi puţin vin. Din când în când raţa este stropită cu sos de hrean şi sucul format în tavă. Varza se taie fideluţe, cât mai mărunt, apoi se căleşte adăugându-se condimente şi verdeaţă după gust.



Ouă marinate
La pensiunea Casa Cu Tei din Sărata Monteoru oaspeţii sunt serviţi cu un aperitiv mai neobişnuit. Ouăle marinate pot fi păstrate un timp îndelungat iarna şi nici nu necesită cine ştie ce ingrediente deosebite. După ce ouăle sunt fierte, se pregăteşte o marinată din ulei, oţet de vin, morcov, boabe de piper şi mult cimbru. Se ţin ouăle în această soluţie timp de patru-cinci zile. Sunt foarte gustoase.



Aperitiv special cu vinete
Pensiunea Gabriela din Vintilă Vodă a pregătit o salată de legume pentru iarnă. Se folosesc 6 kilograme de vinete coapte, curăţate, făcute şuviţe, apoi 6 kilograme de ardei capia copţi curăţaţi de seminţe (cu cât sunt mai mulţi ardei cu atât mai bine). Se mai adaugă o cană de ulei, una de zahăr, o lingură şi jumătate de sare, o cană şi jumătate de oţet din vin. Se amestecă bine, se lasă o zi la macerat, după care se aşază în borcane. Se sterilizează la bain-marie şi se păstrează în cămară chiar şi doi ani.