Ar fi inutil să vorbesc amănunţit despre podgoriile de la Cotnari. S-ar putea spune că totul este cunoscut, şi ăsta-i adevărul. Numai că, în ultimul timp, gusturile fine şi preparatele rafinate ale bucătăriilor marilor restaurante au muşterii care se delectează cu vinuri seci, şi cum dorinţa-i mare şi noutăţi puţine...
Noua Frâncuşă de Cotnari
În sfârşit, pe scena imensă, plină de vedete autohtone şi internaţionale, îşi poate face apariţia, ruşinoasă şi temătoare ca o fecioară, o licoare limpede ca ochii de copil şi aurie ca razele soarelui. De viţă veche, ce refuză cu încăpăţânare să se adapteze în alte soluri decât cel în care s-a născut, Frâncuşa de Cotnari, cea care a stat în pocalele înaintaşilor, fiind alături de sufletele lor la bine şi la rău. Oamenii locului au îngrijit încă din vechime viţa şi i-au păstrat soiul nealterat.
Vinul care se naşte, în fiecare an primul, în podgoria-mamă şi-a făcut lansarea pe "piaţa vedetelor" încă din 2007 şi a fost îndrăgit pe loc. În anul următor, la Concursul Internaţional de Vinuri de la Berlin, prinţesa noastră a obţinut medalia de aur şi a stârnit în sufletele specialiştilor o adevărată iubire pasională. Acum, noua Frâncuşă, năşită cu tot fastul, aşteaptă cu nerăbdare cerinţa mesenilor.
La adunarea din septembrie de la Cotnari a participat un număr mare de specialişti, care n-au avut hodină până nu au adus în atenţia tuturor licoarea.
Invitaţii s-au dedat gustării noului vin, alături de actorii care au interpretat un moment istoric, la care eroul a fost Ştefan cel Mare, "venit" special ca să deschidă primul butoi cu vin al anului 2009, vin transportat în butoaie mari, de un car cu boi, până în mijlocul mulţimii. Carafele cu vin nou treceau din mână în mână, oferind tinereţe şi vigoare.
Nici nu s-a îndepărtat bine Măria Sa, lăsând în urmă fiori de istorie, că pe cerul limpede şi-a făcut apariţia un avion, ce a trimis către sol trei paraşutişti, care au adus câte o sticlă de Frâncuşă nouă.
Adevărata lansare s-a făcut într-un stil cât se poate de modern, deşi vinul este cunoscut încă de pe vremea dacilor. Sub atenta supraveghere a maestrului de ceremonii, Cătălin Grecu, toată năşirea de anul acesta a fost o mare adunare de iubitori ai vinului românesc, precum şi ai rapsozilor invitaţi la petrecere, dintre care, cu multă dragoste, amintim de Sofia Vicoveanca. Cu ospitalitatea recunoscută a moldovenilor, gazdele de la Cotnari nu s-au dezis nici de data aceasta.
Am plecat din Moldova, unde am văzut oraşe curate, sate frumoase, oameni harnici şi multă linişte, cu senzaţia că ar trebui să plutesc deasupra pământului lor plin de fragmente de istorie ascunse pretutindeni, cu sentimentul că, dacă păşesc, aş putea oricând călca pe inima unui luptător căzut pentru apărarea dealurilor pline cu lanuri nesfârşite de porumb, de grâu şi de viţă-de-vie.
M-am întors aducând în clocotul vieţii cotidiene bogăţie de sentimente şi respect pentru oameni de omenie.
Citește pe Antena3.ro