Floriile – poarta spre Înviere

În Duminica Floriilor prăznuim strălucita sărbătoare a intrării Domnului în Ierusalim, înainte cu o săptămână de Învierea Sa.

Sărbătoarea este numită astfel de la florile sau ramurile de finic şi de măslin pe care le ţineau oamenii în mână când l-au întâmpinat pe Iisus. Sărbătoarea este considerată un "preludiu" al Patimilor, dar şi o poartă spre Înviere. Primirea triumfală a Mântuitorului a fost una dintre manifestările de recunoştinţă din partea celor care s-au bucurat de binefacerile Domnului.

RITUALURI
Floriile sunt socotite a fi unul dintre cele mai importante praznice împărăteşti, cu dată schimbătoare în cursul anului bisericesc. În această zi toţi credincioşii care se bucură de însemnătatea Praznicului, merg la biserică, apoi se întorc acasă cu crenguţe de salcie binecuvântate, care reprezintă semnul biruinţei vieţii împotriva morţii.

În vechime, atât în Bizanţ, cât şi la curţile domneşti din Ţările Române, Sărbătoarea Floriilor se prăznuia cu multă solemnitate. Luau parte la ea domnitorii împreună cu demnitarii, cărora li se împărţeau făclii aprinse ca şi la Paşte.

Însă începând cu seara Duminicii Floriilor intrăm în săptămăna plină de evenimente înfricoşătoare, petrecute în urmă cu mai bine de două mii de ani.

În ziua de luni, Iisus a curăţit pentru a doua oară casa Tatălui său, marţi a căutat smochine într-un pom fără roade, miercuri a stat de vorbă cu fariseii şi cărturarii, prevestind dărâmarea Ierusalimului, joi a plâns cu lacrimi de sânge în Grădina Ghetsimani, iar apoi a fost arestat. Vineri a fost judecat, răstignit pe cruce şi pus în mormânt, iar în noaptea de sâmbătă spre duminică, prin urarea "Hristos a Înviat", ne bucurăm cu toţii de Lumina pe care o primim de la Mântuitor.

File de şalău la grătar
Peştele se unge pe ambele părţi cu ulei de măsline, se condimentează cu sare şi piper, şi se frige la grătar.
Sosul se prepară din ceapă, care se căleşte în puţin ulei de măsline, după care se stinge cu un vin alb. Se adaugă smântână, sare, piper şi piper multicolor şi foarte puţină lămâie stoarsă. La acest peşte mai merge puţină lămâie alături, în funcţie de gust.


Păstrăv la grătar
Se curăţă peştele, se unge cu ulei de măsline, sare, piper (un mic secret - se poate pune în interior puţin rozmarin şi lămâie stoarsă pentru savoare), se frige pe ambele părţi şi se lasă de o parte. Separat, se prepară sosul într-o tigaie în care se toarnă puţin ulei de măsline, se toacă ceapă, se căleşte puţin, apoi se adaugă vin alb, smântână, sare şi piper după gust, apoi se pune piperul multicolor. Se adaugă şofran şi se mai lasă câteva minute se să omogenizeze gusturile.

Lângă păstrav ar fi indicat, ca şi garnitură, puţin fenicul soté, care se fierbe 2-3 minute în apă cu sare, se trage la tigaie cu ulei de măsline, apoi se adaugă puţin vin alb şi lămâie.

File de pangasius la grătar
Peştele se unge pe ambele părţi cu ulei de măsline, se condimentează cu sare şi piper după gust. Pentru ca fileurile să nu se lipească de grătar se pot pune pe hârtie pergament ca să se frigă. Se ţin câteva minute pe o parte şi pe cealaltă şi se dau deoparte.

Sosul este franţuzesc şi se prepară astfel: se trage o ceapă la tigaie în ulei de măsline, se adaugă un vârf de cuţit de hrean, muştar franţuzesc (bobiţe), ardei gras roşu, tăiat subţire (să scoată puţin sosul în evidenţă), se stinge cu puţin vin alb, se toarnă smântână vegetală, se mai adaugă puţină rucola, se stoarce zeamă de lămâie şi se mai ţine câteva minute pe foc. Iar ca garnitură este ideal un orez sălbatic cu parmezan raz, broccoli soté sau piure de spanac.

Somon cu sos
Peştele se pune pe grătar, condimentat şi uns cu ulei de măsline. Se frige pe ambele părţi.

Sosul se pregăteşte din ulei de măsline, ceapă, fresh de portocale şi sos de soia. Ceapa se căleşte puţin şi se stinge cu freshul de portocale, se adaugă un sfert de linguriţă de miere, se lasă să fiarbă 2-3 minute şi apoi se toarnă sos de soia. Sosul trebuie să fie dulce-
acrişor, deoarece somonul este un peşte foarte gras.

Ţinând cont de sosul care-l însoţeşte, somonul se poate servi fără lămâie. Se poate mânca cu legume la grătar, cum ar fi asparagus, sau cu risotto cu curry cu care "merge" foarte bine.