Gustul Craciunului

Sumar: Editorial - reteta de suflet / Masa in verde si rosu / Mesterul de masti din Tarpestii Neamtului / Sarbatoarea nasterii lui Iisus / O masa de Craciun dupa traditia nemteana / Ospitalitatea de Sarbatori / Sarbatoarea unui nou inceput / Icoana care face minuni, intre legenda si credinta / O Margareta pentru suflet / Specialitati de Igat / Agenda gurmanda / Pauza de cafea /

Nu exista Sarbatori de iarna fara alaiul mastilor, al caprelor, al irozilor. In tinutul Neamtului, cel care inchipuieste "chipuri de ascuns chipul" este Nicolae Popa, un artist popular octogenar.

Pe Nicolae Popa din Tarpestii Neamtului il poti oarecum cunoaste inainte de a-l intalni. O data pentru ca numele lui apare pe internet langa marii artisti plastici romani; a doua oara pentru ca, pana a-i vizita colectia, toata lumea vrea sa-ti faca serviciul de a-ti povesti ceva despre el.

Intr-un capat de decembrie, cand ploaia statea in cumpana daca sa devina ninsoare, am deschis poarta casei artistului cu sentimentul ca stiu deja subiectul pe dinafara. Ii frunzarisem, intre timp, si cele trei carti tiparite la Piatra-Neamt si la Iasi, intre care "Lumea Satului", o monografie versificata a localitatii Tarpesti. Dar, surpriza! Nicolae Popa nu era cel pe care mi-l imaginasem.

La 87 de ani, pastrandu-si statura inalta si siguranta vocii, mi-a aparut mai mult un carturar iesit la pensie decat un taran retras in frica lui Dumnezeu. Am descoperit in el un om care rosteste cuvintele fara ascunzisuri si fara artificii verbale. A fost pe front, a facut puscarie politica, s-a invrednicit la sapaturile arheologice din zona Neamtului si a capatat gustul pentru colectii. Are acum unul dintre cele mai frumoase si mai bogate muzee populare din Romania. In 14 camere sunt expuse peste 3.000 de obiecte, grupate in mai multe fonduri: arheologie, numismatica, etnografie locala, icoane si pictura naiva, sculptura naiva si masti, foarte multe masti...

Chipul care ascunde chipul. Nicolae Popa sculpteaza in piatra si in lemn lucrari pe care le vinde azi foarte bine in strainatate. E, de asemenea, creator de masti populare: "Sub masca, ne spune, omul isi poate permite mult mai multe decat atunci cand e cu fata descoperita. Prin masca, eu am vrut sa dezvalui istoria neamului romanesc. Dacii, chiar si in lupta, purtau masca pe fata". Ce fel de masti confectioneaza Nicolae Popa? "Pentru rau, avem mastile cu diavolul, desi unii spun ca nu trebuie reprezentat. Dar eu am inchipuit masca diavolului tocmai pentru a-l alunga: cui pe cui se scoate! Am masti de femei batrane, melancolice, de Anul Vechi si de Anul Nou, de caldarari, de haiduci, de fata tanara cu codite…" Mastile sunt viata lui, desi, ca o ironie, copil fiind, n-avea cine sa-i faca o masca, sa intre si el in "ceata" de Sarbatori. "Am taiat manecile de la cojoc, am taiat si de la poale si mi-a ajuns de cateva masti, de-un cap de urs, cum ne-am inchipuit noi atuncea ca ar fi sa fie. Cand m-am facut mai mare, am inceput sa fac masti, de dadeam si prin sat."

De vorba cu lemnul

Muzeul inglobeaza o jumatate de veac de munca. Cioplind, lui Nicolae Popa lemnul ii vorbeste, iar daca ar trebui sa-i spuna si el ceva, crede ca ar rosti aceste cuvinte: "Lemnule, asa cum te-a invrednicit Dumnezeu ca sa pot face eu ceva din tine, tot asa sa fie vazuta si indragita lucrarea facuta de mine…". Citește pe Antena3.ro Un băiat de 18 ani riscă 20 de ani de închisoare după o vacanță cu familia în Dubai. De ce este acuzat Iau in mana cateva dintre tacamurile cioplite in lemn de Nicolae Popa. O furculita, o lingura… si ele au chipuri pictate. "Ele sunt hrana, imortalizata intr-un gest. Cutitul, daca l-ai ales si are taiere - ca sunt cutite care nu merg in lemn si nu au taiere sau nu taie nici painea, o scoate cu faramatura - , cutitul acela il ai in casa ca obiect de mare valoare. Pe urma, furculita, dupa mine, e mana omului. Degetele. De aceea are cinci dinti. Lingura e cea care adapa organismul omului, e causul palmei..."

Secretele longevitatii

Il intreb care e, dupa el, secretul vietii lungi. "Secretul? Eu n-am fumat si nu am baut bauturi tari. Doar cate un pahar cu vin stiut si adus de mine. Nevasta-mea spune adesea ca e tare curioasa sa stie cum arat eu cand sunt beat. In 50 de ani nu m-a vazut asa niciodata. Un alt secret e odihna. Atunci cand mi s-a facut somn m-am culcat." Ma interesez si de mancarea preferata. "Mancarea buna, consistenta si nu cu prea multa carne. Mananc mai mult legume, fructe, lactate. Laptele si branza n-au lipsit nicicand din casa. Carne mananc numai la ciorbe sau la o tocanita, desi am taiat si cate doi porci pe an, sa fie casa indestulata, cand iti vine cineva, un musafir." Ce-si doreste de la anul ce vine? Sa-l tina Dumnezeu sanatos, sa se bucure de lume si lumea sa se bucure de ceea ce stie el a face cu mainile si cu mintea.

"Dotat cu un remarcabil simt al spectacolului, Nicolae Popa din Tarpesti are, in toate ipostazele sale artistice, deopotriva insusirile actorului, scenaristului, dar si ale unui inspirat regizor" Valentin Ciuca, critic de arta

Povestea inceputurilor

Nicolae Popa isi aminteste cu mult haz cum era sa devina celebru printr-un siretlic pe care nu ni-l ascunde. "Cand, in anii ’60, comunistii voiau sa dovedeasca lumii ca romanii sunt cel mai vechi popor, mai vechi decat lumea, au inceput sa faca sapaturi arheologice si la Tarpesti. Atunci am cioplit si eu cateva papusi din piatra, asa cum m-am priceput, dupa modele din Antichitate, si apoi le-am «ratacit» printre sapaturi. Cand le-au descoperit, cateva luni toata arheologia romaneasca a fost in fierbere, iar eu m-am facut cu o gramada de bani pe care oricum ii meritam pentru munca mea de sapator. Cu toate ca aceasta celebritate n-a tinut prea mult, intamplarea m-a determinat sa-mi fac propriul muzeu si poate ca, in felul acesta, am si ajuns, pana la urma si un pic celebru, nu?" Astazi, in curtea lui Nicolae Popa se pot vedea 20 de statui din piatra de cate 400 de kilograme fiecare si trei ghizduri de fantana vechi de 400 de ani. Originale. Lor li se adauga zece statui din lemn de stejar si portile sculptate cu figuri antropomorfe reprezentand spita neamului (arborele genealogic).