Început de vară

Unele credinţe populare stabilesc începutul verii chiar de ziua Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena (21 mai). Tot această zi trebuie privită ca dată-limită la care se mai pot semăna terenurile cu porumb, ovăz şi mei.

Recoltele de peste vară fiind foarte importante, gospodarii se feresc să mai lucreze de Constantin şi Elena, ca să nu li se prăpădească câmpurile în incendii, inundaţii sau ciugulite de păsările cerului. Acestea din urmă devin foarte active, căci de acum încep a învăţa puii să zboare.

RITUALURI ŞI INTERDICŢII
O poveste populară spune că soarele a apărut dintr-un ou. Cu foarte multă vreme în urmă, un om avea un ou pe care-l ţinea mereu încuiat într-o ladă. Într-una din zile, pe când era plecat cu treburi, vecinul a intrat în casă şi a scos oul. De atunci se spune că acesta s-a transformat în soarele ce arde pe cer vara şi coace recoltele.

Tradiţia populară mai spune că este mare păcat să furi ouă, iar cei care trec peste această interdicţie vor avea parte de şapte ani de sărăcie, necazuri şi boli, iar norocul lor se va micşora din ce în ce mai mult, până va deveni cât un... ou. Este bine să mănânci un ou înainte de intrarea în post ca să ţi se pară mai uşor de respectat înfrânările alimentare.

Tot un ou se pune şi în faţa boilor care pleacă la primul arat, ca să nu li se pară munca prea istovitoare.

Primul ou pe care-l face vreo găină neagră trebuie mâncat pe dată, căci se crede că astfel sunt alungate toate farmecele. Ca să fie păstrate pentru mai mult timp, ouăle se acoperă cu făină sau cenuşă. Uneori gospodinele găsesc într-un ou două gălbenuşuri şi tare mult se bucură, căci este semn de belşug şi spor.

Atunci când se pun ouă la clocit, e bine să fie un număr impar, crezându-se că astfel doar unul dintre pui va fi furat de uliu, iar ceilalţi vor scăpa teferi. În cuibar se pune şi un cui sau orice alt obiect din metal pentru ca puii să fie puternici şi zdraveni precum fierul. Când începe cloşca a ieşi prin curte împreună cu puii, gospodarii pun o piatră în cuptor şi alta în horn ca să împietrească uliul.


Ciorbă de pasăre
Ingrediente: o pasăre de un kilogram, 200 g morcovi, 2.500 ml apă, 150 g ţelină, 150 g păstârnac, 500 g roşii, 100 g ardei gras, 250 g ceapă, 50 g pastă de tomate, borş, o mână de orez (facultativ), ulei, tarhon, sare, piper.
Preparare: Într-o tigaie cu ulei încins se înăbuşă legumele date pe răzătoare (morcovi, ţelină, păstârnac) sau tocate (ardeiul gras). Ceapa se pune la fiert în oala cu apă clocotită, împreună cu puiul porţionat şi legumele călite.

Se ia spuma, iar când carnea este fiartă, se scoate şi se dezosează. În oală se pun orezul fiert separat, carnea de pui, roşiile tocate foarte mărunt (se poate folosi suc de roşii), pasta de tomate, sare şi piper. Se toarnă borşul fiert separat şi se mai lasă să fiarbă. Se serveşte cu tarhon din belşug, proaspăt tăiat.