Legendele vitei-de-vie

de Jana Radulescu
Presedinta comunitatii bulgare "EDINSTVO" Constanta

Vita-de-vie pastreaza in ea si binecuvantarea lui Dumnezeu si partea intunecata a vietii. Cine bea cu masura aduce bucurie si veselie in jur.

In calendarul agricultorului bulgar, ziua de 1 februarie, pe stil vechi 14 februarie, este Ziua viticultorilor. Ziua este inchinata Sfantului Trifon, ocrotitorul viilor, muncitorilor viticultori si vinului, asa numitul Bachus autohton. Sarbatoare populara - este cunoscuta si sub numele de Trifon Betivul, Trihun Trifico, Trifon Ciupila. Asa cum spune legenda, Sfantul Trifon a plecat la taierea viei si, din marea lui graba, si-a taiat nasul. De atunci exista superstitia ca in aceasta zi sa nu tai nimic cu foarfeca sau cutitul.

Rai si Iad. Se spune ca vita-de-vie a fost sadita in Rai de Arhanghelul Satanila care dupa aceea a devenit Satana. De aici si natura vitei-de-vie, dubla. Este si Rai este si Iad deopotriva. Vita-de-vie simbolizeaza pomul pacatului si este blestemata de Dumnezeu pentru amestecul Satanei in sadirea ei.

Dupa potop, Noe gaseste un lastar de vita scos de apele furioase. Noe il sadeste in pamant, fapt ce este pe placul Domnului Dumnezeu. Numai ca vita pastreaza in ea pe langa binecuvantarea lui Dumnezeu si partea intunecata a vietii. Este stiut ca cine abuzeaza de vin este de nerecunoscut si face fapte rele. Cine bea vinul cu masura aduce bucuria si veselia in jur. Creanga de vita reprezinta tineretea, belsugul, viata vesnica. Altfel spus: izvorul de viata, dulceata, fructul sufletesc - fructul bunei stari si lumina.

Trifon Zarezan. Slujba in cinstea Sfantului Trifon Zarezan nu se oficiaza in locasurile bisericesti, ci in camp, la vie. Se pregateste o masa bogata, fiecare aduce din vinul pastrat cu precadere pentru aceasta zi, fiind unul dintre cele mai bune soiuri din anul precedent. Fete tinere, frumos imbracate in port national, cu crengute verzi si flori prinse in par, ii intampina pe oaspetii si pe participantii la ceremonial. Ele prind in pieptul fiecarui barbat o frunza de zdravet si nu de ghiocel. Zdravet - dupa denumirea lui - este o planta vesnic verde, care simbolizeaza sanatatea si chiar numele ei este sanatate. Ea se pune si copiilor in prima zi de scoala, cu urarea de sanatate si bine in noul an scolar. Exprima urarea de sanatate fiecarui om.

Candva, la aceasta sarbatoare participau doar barbatii. Gospodinele doar pregateau bucatele pentru masa cea bogata. Se taia ca "jertvoprinosenic" cel mai mare cocos din ograda, semn al barbatiei stapanului - conform traditiei. In zilele de astazi sunt acceptate si femeile, pentru a aranja festinul si a intampina oaspetii. Masa este intinsa pe pamant, pe fete de masa multicolore si stergare viu colorate cu motive nationale. In centrul mesei sta o caldarusa - bardaca - din arama, recent spoita, impodobita cu flori si crengute verzi de zdravet. Caldarusa este plina cu vin si in ea se afla o bucata de paine, simbolizand sangele si trupul lui Iisus Hristos. Caldarusa trece din mana in mana, gustand fiecare din vin si spunand: "Na zdrave i cestit praznic", ceea ce inseamna: "Sanatate si sarbatoare cu noroc".

Ritualul din vie. Taierea viilor se incepe simbolic. Primul care taie din butuc este vechiul tar al viilor. O fata tanara si frumoasa aduce tava cu foarfeca pusa pe un stergar frumos. Dintr-o plosca impodobita cu zdravet si flori se toarna vin la radacina butucului de vita-de-vie. Se aud chiote si urari de un an bun si bogat in roade. Din coardele taiate se fac coronite pe care le poarta barbatii la caciula. Toti gusta dintr-o placinta mare cu branza si abia dupa aceea se duc la masa. Se incoroneaza noul tar al viilor, cel vechi renuntand in favoarea lui. Infruptati cu bunatati si vinuri se prind la hora, semn ca taiatul vitei a avut deja loc. Spre seara se intorc la casele lor toti multumiti si veseli. Noul tar este plimbat pe ulitele satului intr-o caruta fumos aranjata cu scoarte frumoase si viu colorate. In caruta se afla un butoias pe care sta calare noul tar al viilor. Orchestra canta, oamenii se veselesc, si asa pana seara tarziu. Asa se incheie ziua de Sfantul Trifon Zarezan, prilej de veselie si amintiri frumoase.

"La butucul vitei-de-vie cresc trei vlastari: unul este al sanatatii, altul este al veseliei si cel de-al treilea este vlastarul tulburarii. Proverb bulgaresc

Traditii in familia bulgara

Cununie. Tinerii casatoriti, inainte de a intra in casa dupa cununie, gusta din acelasi pahar pentru a trai in dragoste si intelegere. Nastere. Femeia care urmeaza sa nasca trebuie sa guste un pic de vin pentru ca nasterea sa fie usoara. Botez. Bulgarii isi boteaza foarte des copiii cu nume ce amintesc de vita-de-vie: Grozdan, Grozda, Grozdana, Laza (grozde - strugure). Sanatate. Copilul care gusta o gura de vin rosu la gura sobei este vioi, nu il prind bolile, iar obrajii lui vor fi imbujorati si frumosi, sanatosi. Moarte. Mormantul se stropeste cu vin si apa pentru a indupleca pamantul sa il primeasca pe cel fara viata. Impartasanie. Vinul este sangele Domnului, asa ca cei care doresc sa fie mai aproape de Dumnezeu trebuie sa se impartaseasca cu vin. Calitati. Vinul aduce ospete vesele, dar si capete sparte. Vinul este luminos, lucitor, spumos, nebun si tanar. Vinul instiga la lupta, dragoste, jale, viata si moarte. Sfinte. Numai vinul si painea nu sunt folosite de vrajitoare, pentru ca diavolii fug de ele. Magie. Atentie: otetul facut din vin are puteri magice, indeparteaza deochiul si raul provocat de ochii rai.