"Licoarea magica" a diminetii

Un miros ademenitor ce te trezeste bine dispus in fiecare dimineata. Un gust aromat care te pune pe picioare si te face sa uiti pur si simplu de oboseala. Iti da mai multa energie sau poate doar ti se pare, insa cert este ca, o data ce bei chiar si o singura gura, privesti lumea cu alti ochi.

Suna a ghicitoare, dar nu este. Caci, vorbind serios, "vedeta" noastra de astazi este cafeaua, "licoarea magica", asa cum este considerata de multi dintre noi. Sa spunem impreuna "hocus, pocus!", sa sorbim din cafeaua aburinda si sa aflam mai multe lucruri despre aceasta bautura pe care nu o refuzam aproape niciodata. Ca este gustoasa si aromata nici nu incape indoiala. Insa este sau nu cafeaua o bautura benefica pentru sanatate? Cate cafele pe zi ne este permis sa bem si ce se intampla atunci cand depasim o anumita cantitate?

ISTORIE. Istoria cafelei dateaza de mai mult de 1.000 de ani. In Occident, aceasta incepe de acum trei secole, iar in Orientul Mijlociu cafeaua este consumata inca din vechime de toate paturile sociale. Primele plante de cafea au fost aduse pe coastele Marii Rosii din Africa, la inceput fiind considerata aliment, si nu bautura. Astfel, pentru a prinde mai multa energie in timpul luptelor, triburile est-africane macinau boabele crude de cafea, le amestecau cu grasime animala si obtineau o pasta pe care o modelau sub forma de bile. La randul lor, etiopienii obtineau un fel de vin din fructele de cafea prin fermentarea in apa a boabelor uscate.

SANATATE. Cafeaua contine proteine, lipide si carbohidrati. Studiile arata ca o cafea bauta dimineata reprezinta nici mai mult, nici mai putin decat echivalentul in proteine si acid a trei mandarine. Pentru noi, cei care o consumam, aceasta ramane un "personaj" controversat. Unii o considera o adevarata "mana cereasca", altii, mai sceptici si precauti cu sanatatea lor, pun in balanta mai mult efectele negative: ingalbeneste dintii, sporeste aciditatea, retine apa in tesuturi.

Iar lucrul cel mai grav, de care consumatorii inraiti ar avea motive intemeiate sa se teama: impreuna cu tigarile si stresul, cafeaua reprezinta unul dintre potentialii factori ce provoaca atacul de cord.

Consumul excesiv afecteaza si sistemul nervos, acutizand simturile si stimuland functiile esentiale ale creierului. Ca si in alimentatie, si in cazul consumului de cafea, cuvantul de ordine este cumpatarea. O ceasca de cafea pe zi nu va face rau nimanui, dimpotriva, ajuta la imbunatatirea digestiei si, de ce nu, favorizeaza pierderea kilogramelor in plus.

"Cafeaua trebuie sa fie neagra ca noaptea, tare ca moartea, dar dulce ca iubirea", spune un vechi proverb turcesc. Este adevarat, insa putina moderatie nu strica nimanui!

STUDIU ASUPRA CAFELEI

Un studiu realizat in Tarile de Jos constata ca cinci cafele (de 125 ml), facute din 40 g de cafea macinata, acopera 26% din necesarul zilnic al organismului de potasiu, 12% din magneziu si 10% din mangan, plus 8%-6% din cupru si crom. In ceea ce priveste vitaminele, cafeaua constituie un important furnizor de niacina, o vitamina ce asigura surplusul de energie. Despre cofeina, principala substanta continuta in cafea, se spune ca are efect stimulant asupra sistemului nervos. Pe langa aceasta, este folosita si impotriva durerilor de cap pentru ca dilateaza vasele de sange, ca medicament impotriva migrenelor, dar si ca diuretic.