Metamorfozele vinului

Legende si povestiri despre vita-de-vie si despre vin Legende si povestiri despre vita-de-vie si despre vin

I-am creionat portretul din cuvintele celor care l-au cunoscut, din cartile pe care le-a conceput, din marturiile scrise lasate de contemporanii sai, din fotografii: un om puternic, un profesionist apreciat, un inovator, un prieten cald… Exista, undeva, in biografia lui, un om care avea alta lumina pe chip si despre care nu scrisesem: Gherasim Constantinescu, povestitorul.

CONDEI. Incepusem sa-l intuiesc, oarecum, chiar din paginile "Ampelografiei", caci micile istorii ale oamenilor care cultivau un soi sau altul de vita-de-vie romaneasca nu scapasera condeiului lui. Atat de atasat de destinul bobului de strugure - incat uneori te face sa te intrebi daca nu este el insusi un fel de butuc batran de vie din care mereu ies lastari cu seva noua? - Gherasim Constantinescu mi se dezvaluie in ultima lui carte, aparuta postum, ca un aed al vinului… Un cantaret neobosit al valorilor sale. Un povestitor, pana la urma… Iar "Metamorfozele vinului" incep - cum altfel ? - alegandu-si cuvintele direct din Biblie - Facerea, 9 : 18-27. Noe, cel de dinainte de Potop, sadise via pe pamant si din via asta facuse vinul si se imbatase cu el…

LEGENDE. Ar fi inutil sa povestesc curgerea cartii. "Metamorfozele vinului. Legende si povestiri despre vita-de-vie si despre vin" este o re-scriere a marilor scrieri ale lumii, a legendelor stiute si a celor uitate, avand toate in comun stropul acesta de sange divin care este vinul. Un manuscris gasit intr-un pod prafuit - asa cum se intampla cateodata cu lucrurile esentiale - a fost adunat cu grija, adnotat si ilustrat de cativa prieteni eterni ai autorului: fiul sau, Ionel Constantinescu, inginerul Adrian Alexandru Heraru (care-i continua, azi, munca la ferma de la Merei), Constantin Piliuta - ale carui desene pare ca au fost gandite dintru inceput, chiar cu decenii in urma, pentru a insoti anume acest text - , Nicolae Paul Mihail - care la randul sau si-a adus obolul de desen si cuvinte, in fine, scriitorul buzoian Mihai Salcutan, care-si asuma rolul de ingrijitor de editie.

POVESTE. Pentru cine a citit o mai veche carte a lui Gherasim Constantinescu - "Drumurile viei si vinului in Romania", editata alaturi de Aurel si Anibal Gheorghiu - cartea de acum nu constituie chiar o surpriza. Doar ca omul de stiinta a lasat cu totul locul povestitorului innascut. Si daca primele doua capitole exploateaza legendele biblice - "Intelesul unor cuvinte vechi" - ori grecesti - "Animale ratacite in vie", cel de al treilea se refera la "Vinurile Daciei". Astfel, aflam despre Moartea lui Ampelus, tanarul satir prieten cu Bachus cel crescut in Tracia, acel Ampelus despre care se spune ca, la moartea sa, ar fi fost transformat in planta numita azi vita-de-vie. Apoi, despre Ovidiu cel exilat la Tomis, degustator al vinurilor getilor. Dar si legende ale soiurilor de origine cunoscute inca din Antichitate, precum Rozalia si Gordinus, in arcul extracarpatic dintre Ploiesti si Buzau ori Gordan si Braghina, la Dragasani… Unele nume de strugure si de vin care au reusit sa razbeasca pana azi.

Apoi, cartea ne aduce dinainte povestile si "Vinurile intunecatului Ev Mediu" - vinurile de nisip ale Olteniei, stiute inca din vremea lui Mircea Voievod; legendele lui Stefan cel Mare si ale vinului de Nicoresti ori Cotnari… Si ne intoarcem pe creasta legendelor pana in zilele de azi, neuitand nici ceasul in care se gasi, langa viile de la Pietroasele, Closca cu puii de aur. O "Simfonie a vinurilor romanesti" si a legendelor lor nemuritoare, stransa intre copertile cartii ca intr-un teasc…

ETIMOLOGIILE VINULUI Tot din cartea lui Gherasim Constantinescu aflam cateva lucruri interesante despre etimologiile catorva cuvinte din "familia" vinului, pornind de la legenda caprelor pastorului grec Staphilos, al carui stapan se numea Oinos. "Denumirea de «ciorchine» apartine vorbirii daco-romane, iar «strugure» este denumirea stiintifica, rezultand din forma inflorescentei, in vreme ce din «Oinos», prin schimbarea fonetica a cuvantului, a rezultat «oenos», ceea ce inseamna vin si de aici oenologie, adica stiinta despre vin; tot de la numele lui Oinos provine si cuvantul «oenochia», vas de servit vinul la masa, prezent si in componenta tezaurului «Closca cu puii de aur»."