Mezoamerica: legende şi minuni

Mayaşii au trăit in America Centrală, pe un teritoriu trapezoidal incluzănd porţiuni situate azi in Mexic, Guatemala şi Belize. Multe dintre oraşele lor au fost construite pe terenuri de unde se putea extrage apa cu uşurinţă. Dovada este numele oraşului Chichen Itza, care se traduce prin "Făntăna bună a celor din Itza".

Mayaşii au trăit in America Centrală, pe un teritoriu trapezoidal incluzănd porţiuni situate azi in Mexic, Guatemala şi Belize. Multe dintre oraşele lor au fost construite pe terenuri de unde se putea extrage apa cu uşurinţă. Dovada este numele oraşului Chichen Itza, care se traduce prin "Făntăna bună a celor din Itza".

Calendarul mayaş

Apogeul civilizaţiei mayaşe coincide cu edificarea marilor construcţii piramidale, in secolele VIII-XIII d.Hr. La Chichen Itza, capitala Imperiului de Jos, supranumit şi Imperiul Şarpelui cu Pene, există căteva capodopere inconfundabile. Templul Kukulcan, inalt de 24 de metri, cu căte o scară pe fiecare dintre cele patru feţe laterale, avănd in total 365 de trepte, ne duce cu găndul, neverosimil, la… calendarul gregorian. Calendarul mayaş era bazat insă pe un ciclu de 52 de ani, in care ziua de 21 decembrie 2012 figura ca… "sfărşitul lumii"! Templul Kukulcan este astfel construit incăt la echinocţiu umbra care cade pe laturi descrie un şarpe in mişcare, reprezentănd spiritul regelui toltec protector, Quetzalcoatl.

Interfaţa cu zeii

La Chichen Iza unice sunt Templul Războinicilor, inconjurat de coloane reprezentănd luptători maya, Templul Observator, Altarul Craniilor şi Lacul Sacru, adănc de 30 de metri (interfaţă a "lumii de dincolo"), in care, potrivit tradiţiei, tineri neprihăniţi erau sacrificaţi Zeului Ploii. In sfărşit, atrage atenţia ciudatul teren de sport pe care s-a desfăşurat primul joc cu mingea cunoscut in istorie - se crede că era jucat numai de prizonierii de război. Regula era simplă: mingea nu trebuia să atingă pămăntul. Cine greşea era ucis imediat, dar supravieţuitorul era eliberat.

Tezaur culinar Maya

Măncarea din Yucatan reflectă moştenirea maya, care păstrează şi azi elemente ritualice. Mayaşii confereau seminţelor atributele divinităţii, aducănd ofrande plantelor tinere şi privind agricultura ca pe un miracol cosmic. Cănd porumbul a fost domesticit in "Mezoamerica", mayaşii l-au transformat intr-un obiect al adoraţiei lor. Ei au plantat aici porumbul timp de aproape 3.000 de ani. "Masa" (faină specială preparată din porumb) este şi astăzi ingredientul principal pentru "tortillas" şi "tamale". In Peninsula Yukatan, tamalele se servesc cu "chilotomate", un sos clasic avănd in compozitie roşii, usturoi prăjit, ceapă coaptă, o plantă numită "epazote" şi "chile abanero". (T.C.)

Porc Chile Verde

Ingrediente: 8 bucăţi de chiles, o lingură de chimen persan, două linguriţe de ulei vegetal, 250 g ceapă tăiată, două kg carne de porc, 3 căţei de usturoi, 4 căni de apă.Â

Preparare: Intr-o tigaie se pune uleiul. Cănd s-a incălzit se adaugă bucăţile de chiles (ardei iuţi mexicani). Se lasă pănă se rumenesc. Se pun in pungi de plastic pentru zece minute, apoi se curăţă de sămburi şi se taie. Se căleşte chimenul intr-o tigaie cu ulei, pănă cănd capătă un miros plăcut, aproximativ 4 minute. Se pune ceapa şi carnea de porc şi se lasă 20 de minute. Se adaugă chiles, chimenul şi usturoiul. Pentru savoare se pune sare. Se lasă să fiarbă neacoperită o oră, la foc mediu şi se adaugă, dacă este necesar, apă, pentru a dilua consistenţa.

Clătite mexicane

Ingrediente: un piept de pui mare dezosat, doi ardei graşi, o cutie de porumb fiert, o cutie de ciuperci tăiate, o ceapă, condimente (sare, piper, boia de ardei dulce şi iute), o lingură de pastă de tomate, 5 linguri de caşcaval ras, 3 linguri de ulei, 20 de clătite gata pregătite; pentru garnitură: diferite salate sau morcovi dulci.

Preparare: Se fac clătitele din apă, sare, făină şi un ou. Este nevoie de 22 de clătite. Pentru umplutură se toacă mai intăi carnea de pui sau de vită impreună cu ceapa. Intr-o tigaie mare se pun la călit ardeii, ciupercile, porumbul fiert, toate uşor condimentate. Se adaugă la sfărşit pasta de tomate. După ce compoziţia s-a răcit, se umplu clătitele şi se lasă in tava de cuptor, apoi se presară caşcaval şi se lasă zece minute. Se servesc alături de garnituri din salate sau sote de morcovi dulci.

Legume mexicane

Ingrediente: un morcov, mazăre fină, un ardei roşu, o ceapă, boabe de porumb, o roşie descojită, căteva ciuperci tăiate felii, condimente şi plante aromatice (busuioc, oregano, cimbru, curry, chile, coriandru, ghimbir, piper roşu sau negru).

Preparare: Se taie legumele in cubuleţe şi se inăbuşă timp de căteva minute intr-o tigaie cu ulei. Cănd sunt aproape gata, se adaugă puţin sos de soia. Se condimentează.

Tacos

Ingrediente: 500 g carne tocată,

300 ml bere, o ceapă mare tăiată mărunt, 100 g porumb dulce,

100 g mazăre dulce, o foaie de tacos (obţinută din făină de grău, făină de mălai, apă şi ou şi coaptă in tigaie), varză, smăntănă.

Preparare: Se pune carnea tocată in tigaie şi se căleşte. Se toarnă apoi berea şi se adaugă ceapa. Se lasă aproximativ 15 minute, amestecăndu-se din cănd in cănd. După ce s-a rumenit bine carnea, se ia de pe foc şi se pune in foaia de tacos. Se adaugă porumbul, mazărea şi varza tocată mărunt. Se condimentează şi se serveşte cu smăntănă.Â

Sos mexican

Ingrediente: o ceapă, un ardei gras roşu, un morcov, 4 roşii, un ardei iute (chile), două linguri de ulei, două linguri de apă, o lingură de zahăr, sare, piper.

Preparare: Se curăţă ceapa şi se pune la călit intr-o tigaie cu ulei. Se adaugă apoi apa şi se lasă la fiert. Se curăţă şi se taie rondele ardeiul gras şi morcovul. Se pun apoi peste ceapă. Se curăţă roşiile de pieliţe, se taie cubuleţe şi se adaugă in sos, impreună cu ardeiul iute tocat mărunt. Se pune sare şi piper după gust şi se fierbe aproximativ 15 minute. Se ia sosul de pe foc, se trece prin sită şi se lasă să se răcească.