Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
CALENDAR GASTRONOMIC
Cu siguranta, credintele dacice nu s-au stins inca. Este suficient sa ne uitam in jur, sa cercetam cu atentie traditiile romanesti, pentru a ne da seama ca influentele lor sunt resimtite si astazi. Ma voi referi acum la doua aspecte (ce au capatat cu timpul valoare de simbol): hora si puterea, specifica solomonarilor, de a intoarce vremea.
SOLOMONARII. Erau inzestrati, de catre traditia populara, cu puteri magice, putand sa intoarca ploaia sau norii. Se spune despre ei ca traiau pe un alt taram, iar in lumea noastra veneau din cand in cand pentru a cersi. Daca cineva nu-i omenea cum se cuvine, abateau asupra lor grindina. Solomonarii erau oameni inalti, cu parul roscat si cu mantii albe. Calatoreau printre nori pe spinarea balaurilor si posedau o serie de unelte magice: o toporisca de fier care putea sa intoarca gheata si un frau din scoarta de mesteacan fara de care balaurul nu ar fi putut fi stapanit. La gat purtau o toaca, iar zgomotul facut de aceasta (tunetele) prevestea sosirea unei furtuni. Nu pana demult, atunci cand pe cerul satului apareau nori, multi oameni se speriau ca a venit solomonarul si trebuie sa se fereasca de puterea lui. Uneori, apelau la "oamenii mesteri", fosti solomonari care traiau printre oameni.
Care este legatura dintre solomonari si credintele dacice? Ei bine, multi cercetatori ii considera pe solomonari descendentii vechilor preoti daci. Ei se bazeaza foarte mult pe marturiile istoricilor Strabon si Iordanes. Acestia amintesc de preotii asceti kapnobatai ("calatori prin nori" sau "umblatori prin nori"), care opreau furtunile sagetand norii (ei credeau ca in nori se ascundeau balaurii care aduceau urgia). Un alt rol al acestor preoti era, in conceptia lui Mircea Eliade, practicarea unor ritualuri samanice, unde un rol esential il avea extazul provocat in urma inhalarii fumului de canepa.
HORA. Are ca punct de plecare ritualul, initiat o data la 5 ani, prin care era trimis un sol la Zalmoxis. Luptatorii daci se asezau in cerc si prindeau in sulitele lor solul, ce urma sa trimita marelui zeu rugamintea intregului grup. Interesant este ca zeul dac putea sa refuze jertfa, ca nefiind pe masura (in cazul in care solul nu murea), solicitand alta.
In jocul de astazi, in hora, s-au pastrat multe dintre elementele acestui ritual. De exemplu, dansatorii sunt asezati in cerc, ca si cum in mijlocul horei s-ar afla o putere divina, un zeu. Chiuiturile nu sunt altceva decat strigatele de demult prin care erau invocati zeii, iar miscarile leganate spre stanga sau spre dreapta incearca sa refaca un timp si un spatiu mitic. La hora participa doar tinerii care nu au primit de-a lungul timpului nici o sanctiune din partea comunitatii. Altfel, era de neinchipuit ca cineva sa nu fie lasat sa joace in hora. Important, tinerii care incingeau hore in sarbatoarea Pastilor aveau haine noi de sarbatoare.
|
VITA-DE-VIE
|
|
O legenda din popor leaga numele lui Noe de aparitia vitei-de-vie. Se spune ca imediat dupa potop se gasea cu mare greutate apa curata si buna de baut. Insetat, Noe se ruga la Dumnezeu sa nu-l lase nici pe el, dar nici pe animalele lui sa moara de sete. Dumnezeu s-a induplecat si a facut sa creasca pe un deal vita-de-vie. Noe a gustat un strugure si i-a placut gustul lui. Mai mult decat atat, a cules mai multi si i-a asezat in vase pentru a-i avea la indemana. De aici pana la aparitia vinului nu a mai fost decat un pas.
|
Citește pe Antena3.ro
|
17 - 23 AUGUST
|
|
|
