Obiectele cu har dintr-un spaţiu istoric

În parcul Zăvoi din oraşul Rîmnicu-Vîlcea, acolo unde s-a cîntat pentru prima oară “Deşteaptă-te, române!” (cîntecul compus de Anton Pann ce a devenit Imnul Naţional al României), şi-au dat întîlnire la sfîrşitul lunii iulie cei mai cunoscuţi meşteri populari din toate zonele etnografice.

În parcul Zăvoi din oraşul Rîmnicu-Vîlcea, acolo unde s-a cîntat pentru prima oară “Deşteaptă-te, române!” (cîntecul compus de Anton Pann ce a devenit Imnul Naţional al României), şi-au dat întîlnire la sfîrşitul lunii iulie cei mai cunoscuţi meşteri populari din toate zonele etnografice. Prin obiectele prezentate la cea de-a XI-a ediţie a Tîrgului meşterilor populari, ei au ilustrat unitatea în diversitate a artei populare româneşti. Organizatorul evenimentului a fost Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Vîlcea, condus de profesoara Elena Stoica.

Ajuns în spaţiul sacru al tîrgului, nu ai cum să nu simţi energia binefăcătoare pe care o emană obiectele. Pentru că fiecare este lucrat cu har. De la ţesături, cusături, broderii, ceramică, sculptură în lemn, icoane pe lemn, pe sticlă, pe pînză şi pe piatră, împletituri din paie, pănuşi de porumb şi nuiele, picturi naive, sticlărie, glăjărie, pietre şi metale preţioase, prelucrate în diverse forme, podoabe, păpuşi, măşti, jucării, ouă încondeiate şi ouă cu mărgele, obiecte prelucrate din piele, pînă la sculpturi în os sau lumînări parfumate, în forme cît mai variate – toate au putut fi admirate şi cumpărate de la acest tîrg.

Dulciuri tradiţionale

Turta dulce şi ciubucurile nu puteau să lipsească. Elisabeta Onu din Basco, judeţul Argeş, a încîntat vizitatorii cu turtă dulce în diverse forme: căsuţe, iepuraşi, ciupercuţe, flori, inimioare. Formele variază în funcţie de anotimp. Astfel, iarna turta dulce ia înfăţişarea oamenilor de zăpadă, a brăduţilor, a steluţelor sau chiar a lui Moş Crăciun. Un “personaj” foarte bine vîndut este celebrul… Shrek, a cărui prezenţă printre figurinele tradiţionale pare să nu impieteze cu nimic.

Reţeta pe care Elisabeta Onu o foloseşte este veche de 30 de ani şi este preluată de la bunica sa, cu care se mîndreşte pentru că ea a fost prima persoană din Piteşti şi din împrejurimi care a preparat turta dulce. Aşa se face că a devenit “bunica turtei dulci” a oraşului. “La reţeta bunicii – pentru care avem nevoie de făină, zahăr şi bicarbonat de sodiu –, am mai adăugat doar scorţişoară, pentru a da o aromă de prospeţime”, ne mărturiseşte cea care duce astăzi tradiţia mai departe. La tîrguri, la zilele oraşelor sau la sărbători religioase, turta dulce este plimbată prin toată ţara. Deşi au concurenţă, preparatul se vinde destul de bine la tîrguri.

Universul de ceramică

Mergînd printre ceramişti din judeţele Vîlcea, Timiş, Maramureş şi Harghita, am ajuns şi în universul Soniei Iacinschi, producător de ceramică artizanală din Botoşani. Ea lucrează ceramică “de Kuty”, foarte cunoscută în judeţ, şi ceramică de tip neolitic. “De peste 30 de ani realizez platouri, farfurii, ulcioare, căni, vaze, cahle şi multe alte obiecte necesare omului în casă sau obiecte de decor”, ne-a mărturisit artista populară. Întreaga familie are aceeaşi preocupare, avînd un adevărat atelier unde ceramica modelată şi apoi uscată prinde viaţă după ce este pictată în culori naturale. “Culorile folosite în zonă sînt cele ale pămîntului, ale naturii: verde, galben şi brun.” Desenul naiv este cel care decorează vasele prin zgîriere: animale, floarea-soarelui, schituri, păuni, fîntîna cu cumpănă, “tot ce ne înconjoară”, cum ne-a spus Sonia Iacinschi. Are peste o sută de decoruri foarte apreciate de cumpărători. Pe lîngă obiectele de artă utilitară şi decorativă cu care ne-a încîntat privirea, artista ne-a împărtăşit şi o reţetă veche, din zona Moldovei, a unui preparat simplu, care se cheamă “mălai”. O dăruim tuturor cititorilor Jurnalului de bucătărie, iubitori ai preparatelor populare româneşti.  

“În 300 g mălai opărit se adaugă 150 g dovleac fiert, trei linguri de făină de grîu şi cîteva stafide. Se amestecă şi se pune zahăr după gust. Pasta se aşază în tavă şi se coace. Separat se prepară o glazură din făină de grîu cu smîntînă, care se întinde pe preparat cînd acesta este copt. Se mai introduce pentru cîteva minute la cuptor”.

“Sînt cunoscută în judeţ nu numai prin obiectele din ceramică cu care botoşănenii îşi ornează bucătăriile sau livingurile, dar şi pentru plăcinta cu varză sau prăjitura cu mălai şi bostan pe care le prepar pentru zilele oraşului”
Sonia Iacinschi ceramist

Turtă dulce

Ingrediente: 350 g miere, 350 g făină, 3 ouă, 3 linguri de zahăr, o jumătate de linguriţă de bicarbonat, o jumătate de linguriţă de scorţişoară, o jumătate de linguriţă de cuişoare, o lingură de rom, o lingură de ulei.

Preparare: Se pune mierea în vasul în care se pregăteşte compoziţia şi se aşază pe foc. Se amestecă pe margine pînă se moaie. Se adaugă făina cernută. După ce s-a răcit, se pun ouăle întregi, pe rînd. Se freacă totul bine. Se adaugă bicarbonatul, apoi cuişoarele şi scorţişoara pisată, romul, uleiul şi nucile curăţate, sfărîmate. Se unge o tavă cu unt, se toarnă compoziţia în diverse forme şi se coace la foc potrivit.