Popor de viţă veche

Rutenii fac parte din neamul slavilor, deşi există unii cercetători care ii consideră descendenţi ai populaţiilor celtice slavizate.

Rutenii fac parte din neamul slavilor, deşi există unii cercetători care ii consideră descendenţi ai populaţiilor celtice slavizate. Mărturii in acest sens apar in lucrarea "Comentario de bello Gallico", unde Cezar ii menţionează ca fiind un trib celtic aşezat in Gallia Narbonensis. Rutenii s-au stabilit in Europa Centrală şi Răsăriteană, atăt la nord, căt şi la sud de Munţii Carpaţi. Sunt cunoscuţi sub mai multe nume: rusini, ruşi carpatini, rusini carpatini, rusini ucraineni, ruteni transcarpatini. In secolele al XV-lea şi al XVI-lea, rutenii se răspăndesc pe un teritoriu foarte mare şi nu este de mirare că sunt menţionaţi in cronicile vremii domnitorului Petru Rareş.

Unitate

Idealul unităţii i-a marcat pe ruteni de-a lungul vremii, iar cel care a crezut cel mai mult in ea a fost eroul naţional rutean Aleksander Dukhnovici (1803-1865). Preot şi istoric, el a rostit pentru prima oară celebrul vers: "Am fost, sunt şi voi rămăne rutean". Tot el este autorul textului imnului naţional al rutenilor: "Ruteni din Subcarpaţi, treziţi-vă din somnul vostru greu".

Rutenii au fost pănă nu demult oameni de munte, care au ştiut să inalţe unele dintre cele mai impresionante şi mai trainice biserici. Măncărurile specifice rutenilor sunt simple, dar gustoase. Rosilneţia combină ingrediente cu o aromă puternică. Varză acră fiartă, amestecată cu fasole sau cartofi şi costiţă afumată. O altă specialitate culinară o reprezintă varaneţii, asemănători colţunaşilor fierţi in apă clocotită cu sare. Se servesc cu multă smăntănă, nucă măcinată sau unt.

"Rutenii sunt o populaţie slavă din centrul Europei, o populaţie creştină. Tradiţiile rutenilor nu sunt deosebite de tradiţiile celorlalte popoare slave"

Gheorghe Firczak, preşedintele Consiliului Mondial al Rutenilor

Craplechi

Se face un aluat de păine şi se intinde o foaie pe masă, apoi se taie in pătrăţele. In fiecare pătrăţică se pune o linguriţă de umplutură. Umplutura se prepară din brănză de vacă, ou, zahăr, vanilie. Dacă produsul se face de post, atunci se pot pregăti diferite umpluturi pe bază de nucă măcinată, magiun, cartofi fierţi pasaţi cu ceapă călită, varză călită. Se lipesc in trei colţuri şi se lasă pe masă. Intr-un ceaun mare se pune apa la fiert, iar peste gura ceaunului se leagă un tifon.

Pe acest tifon se aşază triunghiurile umplute şi vasul se acoperă, astfel acestea fierbănd in aburi cam 30 de minute. Se scot, se aşază pe farfurie şi se stropesc cu unt şi smăntănă sau zahăr.