x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Timp liber Culinar Poveste de toamnă

Poveste de toamnă

de Veronica Bectas    |    08 Oct 2009   •   00:00
Poveste de toamnă
Sursa foto: Veronica Bectaş/Jurnalul Naţional

Pe la 18 ale lunii septembrie, boier Ghenadie a trimis hrisov prin care erau invitaţi, cu toată cinstirea, de a participa la petrecerea dată cu ocazia naşterii primului fiu, mult aşteptat de familie. Sămânţa de viţă veche, de Enira, coborâtoare din glia tracică şi adusă la nord de graniţă de pe meleagurile bulgăreşti, a fost ocrotită, supravegheată şi moşită de doctori renumiţi.



Sădită în pământ, la Aliman, a găsit seva tracică a Dobrogei noastre şi s-a învârtoşat în rădăcini, ridicându-se mândră şi sănătoasă ca să aducă fală boierului Ghenadie, din neamul Bobeică. Muncită cu grijă şi spor de oameni harnici, cu mâini pricepute, sămânţa a rodit prunc sănătos, viguros, dulce şi tăcut, care-i face pe părinţi mândri de eforturile lor.

Cu pâine şi sare
La adunarea din curtea podgoriei au participat mulţime de invitaţi, care mai de care mai pricepuţi şi mai dornici de a aprecia vigoarea nou-născutului. I-au primit cu pâine caldă şi sare, conform datinei. I-au poftit mai întâi să guste, sau să bea, după plac, din noul rod proaspăt stors din ciorchini negri, brumaţi.

Cu paharele-n mâini şi cu mustul pe limbă, ba unul, ba altul, au început a-i căuta cele dintâi taine. Unii mulţumiţi, alţii încântaţi, s-au aşezat la mesele pregătite pentru a petrece şi a cinsti bucatele. Le-au fost date căni cu must, platouri cu struguri şi alte fructe ale toamnei. După ce au cinstit câteva pahare de licoare, numai ce au venit un roi de harnice podgorence care le-au pus pe masă friptură de raţă alimană, crescută în lacurile Sarpul şi Vederoasa, pentru a-şi dovedi savoarea şi soiul, alături de salate asortate bine tocmite. Pâinea cea aburindă a trezit bunătatea din sufletele mesenilor veniţi din târgurile cele mari, unde nu se prea găseşte o aşa ocazie şi le-a făcut ochii senini. Cinstit-au şi căni cu vin vechi, pus la cale tocmai în Bulgaria vecină, aşa, ca să meargă şi ultima bucăţică de raţă. Şi, cum o petrecere nu merge fără muzică, boier Ghenadie a tocmit pentru ocazie şi ansamblul "Doina Dobrogei", dansatori şi cântăreţi veniţi tocmai de la Medgidia, care au adus un spor de bucurie şi au alungat norii negri ce se învălmăşau pe cer, ameninţând a ploaie.

Cu mintea limpezită şi foamea domolită, musafirii au purces la cercetarea viei, a împrejurimilor. Câte doi, ba şi mai mulţi, aveau ce lăuda şi la ce se minuna, după cum le era pregătirea. Ba viţa sănătoasă, înaltă cât un stat de om, ba glia în care se aflau rădăcinile, ba ciorchinele, ba bobul rotund şi negru-brumat, toate erau cercetate cât de aproape. Alţii, care nu vedeau viţa, ci numai rodul nou, negustori de vinuri, dar şi oameni cu hanuri şi crâşme cu renume, îşi stăpâneau cu greu nerăbdarea de a-l vedea împlinit.

Berbecuţ de Aliman

Curând, Veronica, Guzuna cea cu ochi de căprioară, stăpână pe toate pregătirile, a stârnit interesul tuturor când a dat dezlegare feciorilor de la bucătărie să pregătească berbecuţii. Berbeci de Aliman, fripţi la cuptorul de cărămidă, pentru a împlini mesele oaspeţilor... Ca prin farmec toţi s-au aşezat la locul lor şi roiul de femei a pus farfurii cu friptură de berbecuţ, însoţită de garnitură de ginghir dobrogean. Amândouă preparate cu vin roşu, de Enira. "Curgea vinul în păhare", ca să facă loc fripturii. Ginghirul dădea fiori plăcuţi, la gustul mazării şi al perlelor de stafide care se răsfăţau între boabele orezului, tocmit cât să nu se înfloreasă prea tare şi să nu pălească fala măruntaielor bine fierte cu vin şi piperate atât cât să ceară licoare de stins.  

Între timp, boierii invitaţi şi-au spus dorinţa de a mai cinsti câte un pahar de must, ca să-i ghicească viitorul. Numai că, boier Ghenadie le-a pregătit o surpriză cu totul aparte. Nici că a mişcat un deget, că au şi apărut trei fete dobrogene, cu cămeşe albe, împodobite cu altiţă roşie ca focul şi s-au urcat degrabă în vană ca să strivească ciorchini proaspăt rupţi din vie şi să facă must de leac pentru partea bărbătească a musafirilor. Care a avut curaj, a poftit de-a scos must de sub tălpile fetelor, care n-a avut curaj, mai pe ascuns, tot a furat un pahar pe care l-a băut pe nerăsuflate de leac, de dragoste, de viaţă lungă. Surpriza deosebită a adus multă veselie în rândul oaspeţilor.

Dar, cum vizita scurtă-i mai bună decât toate, curând, musafirii s-au îndreptat către rădvane pentru a se întoarce la gospodăriile lor, nu înainte de a fi invitaţi de Ghenadie şi la botezul nou-născutului, atunci când căutătorii de taine şi ghicitorii, or avea să-şi facă datoria şi să-i prezică viitorul.

×
Subiecte în articol: geografia vinului