Despre mămăliga toponită moțească se zice că ar fi fericita îmbinare a vechilor rețetare ale strămoșilor: terciul roman de mei (cu timpul, mărunțelul mei a fost înlocuit cu „dințosul” porumb, după descoperirea Americii de Columb) și brânzeturile păstorilor daci, a căror tehnologie de preparare moții au adus-o până-n zilele noastre... A, și cu niscaiva afumătură! De unde vine numele mămăligii toponite nu știm cu certitudine, darr eu știu că rețeta asta e din Gârda de Sus, din Apuseni.
Se pregăteşte din mălai (făină de porumb), fiert în apă cu sare, brânză (de vacă sau de oaie), jumări (păstrate de la tăiatul porcului), cârnaţi prăjiţi, unsoare (untură). Se face o mămăligă fiartă bine (se pune de la început mai multă apă), după următorul ritual:
Vezi mai multe rețete AICI - Marea Carte de Bucate
Te-ar putea interesa și Rețeta zilei de joi. Alivenci ca la Humulești (rețeta Smarandei, mama lui Ion Creangă)
se pune apa cu sare la fiert, se adaugă făina, se lasă să fiarbă 10 minute, se face cu mestecătoarea (melesteul, făcăleţul, sucitorul) o gaură la mijlocul făinii care încă n-a fiert, se mai lasă 10-15 minute, se crapă în cruce cu mestecătoarea.......................................
Citește rețeta mai departe pe ANTENA SATELOR