Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Paștele înseamnă reînvierea și celebrarea ei printr-o serie de obiceiuri și ritualuri care-și au originea în credințele precreștine ale mai multor popoare și culturi. După perioada de 40 de zile de post, în care se parcurg etape succesive ale purificării, atât din punct de vedere spiritual, cât și din perspectiva alimentației, este binevenită masa de Paști, cu multă verdeață, la care se adaugă mielul, ca simbol al sacrificiului reînvierii, dar și ouă, cozonaci și tradiționala pască.
Chiar dacă mielul pare a fi elementul principal al mesei de Paști, dacă suntem mai atenți, observăm că ceapa și usturoiul verde, pătrunjelul și mărarul sunt mult mai bine reprezentate. Drobul, stufatul și tradiționala ciorbă de miel au în rețetele moștenite de la strămoși o cantitate extrem de mare de verdeață. Dincolo de tradiție și obiceiurile culinare moștenite, rețetele românilor sunt și foarte sănătoase, în această perioadă a anului, desigur cu simpla condiție să nu fie în exces. Astăzi, medicii și nutriționiștii chiar recomandă combinarea cărnii de miel cu foarte multă verdeață, exact așa cum gătesc românii de sute de ani.
Ciorba și stufatul de miel
Una dintre rețetele tradiționale care s-au păstrat de la strămoși este cea de ciorbă de miel, care se înscrie în economia gospodăriei tradiționale, folosind tot ce dă mai bun natura, în această perioadă de primăvară. Carnea de miel se combină cu legumele din grădină, cu foarte mult zarzavat și borș proaspăt. Ceapa, morcovii, păstârnacul, rădăcina de pătrunjel, țelina, adreiul și leușteanul sunt obligatorii în rețeta tradițională. Mielul treuie să fiarbă mai întâi fără legume, timp de cel puțin o oră, înainte de a adăuga restul ingredientelor, iar sarea se pune la sfârșit. Deși are foarte multă verdeață, nici ciorba nu se recomandă în exces, pentru că este foarte grasă, de obicei, îngreunând digestia. Stufatul este specific sudului țării, având ușoare influențe orientale. Ca și celelalte mâncăruri de pe masa de Paști, stufatul se bazează pe verdeață, carnea fiind mai mult pentru gustul de miel care se adaugă celui de ceapă verde și usturoi verde, din abundență.
Citește pe Antena3.ro
Secretele drobului de miel
Cele mai apreciate rețete de drob conțin foarte multă verdeață proaspătă, din grădină. Ceapa verde, usturoiul verde, pătrunjelul și mărarul trebuie să fie din abundență, pentru a oferi savoare drobului, dar și pentru a-l face ușor de digerat. Și ouăle sunt foarte importante, pentru că drobul nu se poate lega, dacă nu sunt suficiente. La un kilogram de organe se pun cel puțin șase ouă. Se folosesc rinichii, ficatul, inima, bojocii (plămânii), care se fierb, se toacă, se amestecă apoi cu verdeață, sare și piper, cu ouăle care vor lega toată compoziția astfel obținută, și se fixează, în mod tradițional, în prapur. Fiecare gospodărie are rețeta proprie de tocat organele, de la dimensiuni mai mari până la trecerea lor prin mașina de tocat. Rețetele mai noi evită folosirea prapurelui, recomandând drobul în cocă sau chiar direct în tavă, iar multe gospodine adaugă ouă fierte, întregi, pentru decor.
Rețetele tradiționale au o explicație foarte simplă: se folosește tot ce este verde și proaspăt în grădină, într-o combinație perfectă cu ouăle și carnea.
