x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Timp liber Culinar Ritualuri vechi de cănd lumea

Ritualuri vechi de cănd lumea

28 Noi 2007   •   00:00

In tradiţia populară, la 29 noiembrie, in Ajunul Sfăntului Andrei, strigoii ies din ascunzătorile lor şi pornesc prin sate să-i sperie pe creştini.

In tradiţia populară, la 29 noiembrie, in Ajunul Sfăntului Andrei, strigoii ies din ascunzătorile lor şi pornesc prin sate să-i sperie pe creştini. Poveştile populare spun că aceştia (sufletele veşnic rătăcitoare ale bărbaţilor sau ale femeilor moarte) vin la fereastră şi strigă: "Ai măncat usturoi?". Dacă oamenii le răspund, atunci strigoii ii lasă fără grai. Dacă insă nu se aude nici un glas din casă, strigoii se indepărtează crezănd că acea gospodărie este pustie. Pentru a-şi proteja gospodăriile, creştinii ascund coasele, intorc cu gura in jos toate oalele (ca să nu mai aibă duhurile necurate pe unde să se ascundă) sau ung cu usturoi tocurile uşilor şi ale ferestrelor.

Un alt pericol vine şi din partea animalelor sălbatice. Despre Sfăntul Andrei se spune că este stăpănul fiarelor şi impreună cu Sfăntul Petru hotărăşte căt trebuie să mănănce fiecare jivină in parte. La miezul nopţii, se spune că animalele incep să vorbească intre ele ca oamenii, numai că persoanele care stau să le asculte mor pe loc.

Rădăcini dacice

Trebuie ştiut că sărbătoarea Sfăntului Andrei (30 noiembrie) s-a suprapus peste una mai vehe, de origine dacică. In această zi se sărbătorea, cu secole in urmă, Anul Nou dacic, moment in care, o dată cu schimbarea anului, incepea şi iarna. Aşa se explică "Bocetul Andreiului", ritual ce se practică şi acum in unele sate. Fetele confecţionau din cărpe şi sfoară o păpuşă ce purta numele de Andrei şi care era de fapt personificarea anului vechi ce tocmai s-a incheiat. După ce o aşezau pe o laviţă, fetele o jeleau ca pe un mort, luăndu-şi rămas-bun după datină. Altădată, gospodinele pregăteau păine şi o coceau pe vatră. Apoi se aşezau cu toţii in jurul mesei, rupeau păinea in bucăţi şi o măncau cu usturoi şi sare.

"Păzitul usturoiului"

In alte zone ale Romăniei se desfăşoară un alt ritual ce poartă numele de "Păzitul usturoiului". Mai mulţi flăcăi şi fete se adună intr-o casă şi, aşezaţi in jurul unei mese, trebuie să păzească o grămadă de usturoi. Pentru ca timpul să treacă mai repede, se aşază pe masă şi diferite feluri de bucate de post, pe gustul fiecăruia. Se poate mănca şi peşte, fiind dezlegare la peşte. A doua zi dimineaţă, usturoiul este dus la biserică pentru a fi sfinţit, apoi se păstrează cu mare băgare de seamă, fiind folositor pentru vrăjile de dragoste.

Gospodarii obişnuiesc să pună in ziua de Sfăntul Andrei grău la incolţit, observănd, in funcţie de felul in care creşte, căt de bun va fi anul ce va urma.

Peşte cu sos de usturoi

Ingrediente: o bucată de peşte afumat, 8 căţei de usturoi, un gălbenuş, ulei, sare, o jumătate de lămăie.

Preparare: Peştele (pănă in 25 cm) se eviscerează, se spală şi se sărează foarte bine. Se afumă cu rumeguş şi surcele, timp de cel mult 10 ore, la temperatura de 25˚C. Se serveşte cel mai bine alături de un sos de usturoi. 8 căţei de usturoi zdrobiţi se amestecă bine cu un gălbenuş şi puţină sare. Se toarnă din cănd in cănd ulei, obţinăndu-se o compoziţie asemănătoare maionezei. Se toarnă sucul de la o jumătate de lămăie şi două linguriţe de apă caldă.

×
Subiecte în articol: usturoi calendar gastronomic