Sambra oilor

12 Apr 2005 • 00:00

de SIMONA CHIRIAC

CALENDAR GASTRONOMIC

Mai ales in zonele de munte, pastoritul este una dintre activitatile fundamentale. Este firesc sa fie insotita de o serie de obiceiuri si practici ce au rolul de a proteja turmele de oi, asigurand in cele din urma belsugul. Dupa o iarna in care satenii au amortit la caldura in casele aflate sub zapada, o data cu instalarea primaverii, viata reintra pe fagasul normal. De la mijlocul lui aprilie si pana aproape de sfarsitul lunii mai, in fiecare sat se stabileste o zi in care gospodarii stransi laolalta vor hotari soarta oilor pe parcursul verii. Ei se vor asocia, in ideea de a strange o turma cat mai mare de oi, alegandu-si cu aceasta ocazie si ciobanul care le va pastori. In ziua stabilita de comun acord (numita Sambra oilor, Ruptul sterpelor, Masurisul oilor, Arietul), oile sunt duse la stana, iar in functie de cantitatea de lapte de la prima mulsoare, fiecare proprietar va primi, de-a lungul verii, cantitatea de branza cuvenita. Bineinteles ca multi sateni duceau oile la pasunat cu o noapte inainte, pentru ca a doua zi sa dea mai mult lapte.

Dimineata, proprietarii de oi pornesc spre stana, imbracati de sarbatoare, iar femeile duc cosuri pline cu bucate si sticle cu bautura, pentru petrecerea ce va incheia in mod obligatoriu aceasta zi. Odinioara, in unele zone, femeile aduceau si o pomada speciala, numita "unsoarea oilor", cu care se ungea ugerul oilor dupa primul muls, inainte de apusul soarelui, pentru a le feri de pericole. Reteta dupa care era preparata unsoarea nu putea fi dezvaluita. Galeata pentru muls era impodobita cu buruieni descantate, cum ar fi leusteanul, pelinul, urzica, salcia si usturoiul. Ciobanul insemna pe o bucata de lemn cantitatea de lapte obtinuta de la fiecare oaie. Interesant este ca din tot laptele din acea zi se prepara un cas care era impartit intre sateni.

Seara se aprinde un foc, numit de altfel chiar Focul Viu, prin care sunt trecute toate animalele de la stana, pentru a fi protejate. De abia dupa aceea poate incepe petrecerea, la care se canta (in special doine), dar se si danseaza. Se mananca balmos (mamaliga fiarta in lapte), mielul fript haiduceste si casul obtinut de la prima mulsoare.

CUCU-RASCUCU

Din strabuni se considera ca laptele oilor putea fi stricat de puterea nefasta a cucului. Acesta lua mana oilor, care nu mai puteau da lapte. Pentru a-i opri efectele negative, de Sambra oilor se pregatea un colac mare, gaurit in mijloc. Fiecare proprietar plamadea un astfel de colac prin care erau apoi mulse oile. Dupa ce se indeplinea aceasta activitate, colacul se oferea unor copii, de regula un baiat si o fata. Ei trageau de el in directii opuse, unul dintre ei spunand: "Cucu!", iar celalalt raspunzandu-i "Rascucu!". Dialogul se repeta de trei ori, iar cand colacul se rupea, fiecare copil isi pastra o bucata, pe care o manca impreuna cu membrii familiei.

13 - 19 aprilie