Stăpân peste ploile cele mari

În calendarul popular, Sfântul Ilie este patronul verii, stăpân peste toate ploile şi furtunile, dar, în acelaşi timp, făcător de mari minuni. În fiecare an, la 20 iulie, când este celebrat, oamenii se aşteaptă ca cerul să se deschidă, iar ploile să cuprindă pământul. Fiecare va primi însă cu măsură, după cât de priceput a fost să respecte legile din bătrâni.

La începuturi, când gospodarii se străduiau să explice lucrurile văzute şi nevăzute, îşi închipuiau cerul ca pe o movilă mare, pe care urcau şi coborau nu doar soarele şi luna, ci şi carul vrăjit al Sfântului Ilie. Ca să nu alunece pe bolta cerească şi să se prăbuşească din înălţimi, roţile carului aveau cuie care străpungeau cerul şi făceau astfel să cadă picături de apă. În goana cailor, copitele de argint scapără şi aşa se formează fulgerele, iar atunci când tună, de fapt Sfântul Ilie a lovit cu biciul. Alte tradiţii menţionează că Ilie a fost învestit de Dumnezeu cu sarcina de a omorî duhurile necurate şi ori de câte ori afară tună este semn că a mai fost ucis un drac.


MOŞII DE SÂNT' ILIE
Cele mai potrivite ofrande rituale sunt merele. Se spune că mai întâi trebuie duse la biserică şi date de pomană, pentru ca după aceea să poată fi mâncate. Doar respectând acest ritual, odată ajuns pe lumea cealaltă vei avea parte de mere cu totul şi cu totul de aur. "Femeile cheamă copii străini de prin sat şi, adunându-i sub un măr nescuturat, îl scutură pentru întâia dată, ca să culeagă copiii mere, iar morţii să se veselească. Femeile în vârstă nu mănâncă mere până în această zi , iar acum, împărţind pentru sufletele răposaţilor, mănâncă şi ele." ( T. Pamfile - "Sărbătorile la români") La biserică, pentru a fi sfinţite se duc nu doar alimente, ci şi crenguţe de busuioc, ce vor fi aşezate apoi în dulapurile cu haine.

Şi tot de Sfântul Ilie apicultorii retează fagurii, iar mierea cea nouă este aşezată în vase de lut, pentru a fi gustată de cei chemaţi. Pe mese se pun bucate alese, dar şi păhărele cu ţuică.


COPANE PANE CU SOS DE CASTRAVEŢI
● Ingrediente: 8 copane de pui, 200 g pesmet, două ouă, un ardei iute mic, două linguri cu oţet de mere, 500 ml vin alb, o frunză de dafin,
4 boabe de piper, o linguriţă cu boia dulce, 300 g iaurt, 3 căţei de usturoi, 3 castraveţi verzi, sare, piper, ulei de floarea-soarelui, mărar.
● Preparare: Copanele de pui se spală, se scurg de apă şi se înţeapă din loc în loc cu vârful unui cuţit. Se aşază într-o oală, se presară piperul şi frunza de dafin, ardeiul iute tăiat felii şi piper după gust. Se toarnă oţetul de mere şi vinul, o cană cu apă şi se amestecă. Se acoperă cu folie alimentară şi se introduce la rece pentru două ore. Se scot, se scurg de marinată şi se pun pe un platou. Într-un bol se amestecă pesmetul cu sare, piper şi boiaua dulce. Se bat ouăle separat, se trec copanele prin ou, apoi prin pesmetul condimentat. Se trec din nou prin ou şi pesmet şi se pun la prăjit în ulei încins. Castraveţii se dau pe răzătoarea cu ochiuri mari sau se taie cubuleţe, se presează ca să eli­mine sucul şi se pun într-un bol. Se toarnă iaurtul, se presară usturoiul curăţat şi pisat, sare, piper şi mărar tocat. Se amestecă totul şi sosul obţinut se serveşte alături de copanele de pui fierbinţi. (Reţetă redactată de Alina-Ramona Anghel)