Târgurile de Florii, prilej de bucurii

Târgurile de Florii reprezintă întotdeauna o ocazie de reîntoarcere la origini, o ocazie pentru a te întâlni cu meşteşugurile din străbuni, arătate cu drag şi sufletul deschis de meşterii populari.

La Muzeul Naţional al Satului Dimitrie Gusti, am întâlnit un astfel de meşter, pe Elena Todaşcă, din Poiana Ştampei, judeţul Suceava. Dânsa ne-a dezvăluit cu bucurie câteva din tainele încondeierii ouălor.

Mai întâi, oul se spală cu detergent, se clăteşte cu apă şi se înţeapă la un capăt cu un ac subţire. Se introduce apoi acul unei seringi şi se extrage conţinutul, se clăteşte cu apă amestecată cu oţet, se scurge ca să iasă apa şi se aşază cu orificiul în jos pe un cofrag de ouă. Se lasă două zile la uscat şi este gata pentru încondeiere.

Se desenează motive tradiţionale, numai cu vopsele amestecate cu alcool de nouăzeci de grade, lăsate două zile la dizolvat. Culorile pot fi negru, galben, roşu, în funcţie de model sau dacă vrei să iasă în evidenţă o parte din model. După ce vopseaua s-a uscat, ouăle se dau cu un lac care protejează vopseaua, putând fi astfel păstrate timp îndelungat. Pictând ouă de cincizeci şi şase de ani, Elena Todaşcă nu mai desenează pe ou modelul, înainte de a începe să-l acopere cu vopsele.

PĂPUŞILE MAGDALENEI
Pe Magdalena Udrea am văzut-o şi la alte târguri la care am mai fost. Stătea timidă într-un colţ, dar păpuşile sale sunt impresionante. Este din Bucureşti, iar meserie se poate spune că a învăţat de la mama sa, când o ajuta să pregătească mărţişoare pentru şcoală, când realiza felicitări din carton, lipind flori uscate tot de ele. Cel mai mult i-a plăcut să coasă, dar neavând multe păpuşi când a fost mică, nu avea cum să-şi arate talentul moştenit de la mama ei.

Cu timpul, a învăţat să coasă păpuşi din pânză, pe care le îmbracă în costume tradiţionale şi le pictează chipuri surâzătoare. Mare parte dintre costume sunt adaptări ale modelelor tradiţionale ce se întâlnesc în oraşul Râmnicu Vâlcea, locul de baştină al mamei sale. Ca materiale în realizarea păpuşilor, foloseşte foarte multă pânză albă de bumbac, melană, aţă pentru broderie, dar şi flori uscate.

ALIMENTAŢIA, SUB SEMNUL AUTENTICULUI
Le-am părăsit pe cele două meştere urându-le noroc la vânzare şi am pornit către ieşire, unde văzusem câteva mese cu produse bio şi ecologice. Caşcaval, brânză telemea, brânză dietetică, lapte dulce, dar şi paste produse din făină de grâu integrală, cornuleţele sau pesmeciorii tot din ingrediente naturale şi biologice, miere, precum şi alte produse care mai de care mai sănătoase.

După câte minuni am văzut la Muzeul Satului, am zis ca e cazul să mai dau şi altora prilejul de a afla poveştile încondeierii ouălelor şi al păpuşilor cu chip de oameni, aşa că am purces spre Muzeul Ţăranului Român.

Chiar de la intrare te întâmpina o mare de oameni, venită să descopere tradiţiile româneşti şi să simtă pasiunea celor care le păstrează. Pasiune ce se reflectă în produsele lor, începând cu ouăle încondeiate cu modele şi culori diferite, lingurile, copăile şi mobilierul de lemn, toate sculptate şi pictate manual. Mirosea a peşte fript, a colaci secuieşti cu zahăr şi miez de nucă, a mămăligă răscoaptă şi a turtă dulce.

MEŞTEŞUGURI TRADIŢIONALE
Erau în târg şi costume tradiţionale cusute, nu cu fir de aur, ci cu aţă de bumbac, cojoace şi brâuri bărbăteşti ce miroseau a piele nouă. Ştergarele ce se pun la ţară deasupra icoanei erau prezente şi aici, alături chiar de icoane pictate pe lemn, sticlă sau pe... ouă de struţ. Oiţele şi mieluşeii de lut se luau la întrecere cu cocoşii din ceramică, pictaţi de meşteri din Harghita şi oalele pentru sarmale, din ceramică de Corund.

Pentru a îmbia cumpărătorii să se apropie sau pentru a-i convinge că sarmalele fierte în oala de ceramică sunt mai bune, familia de corundeni Gyorfi şi Berta Domokos au pus deasupra oalelor un sfat pentru viitorii bucătari: se unge oala sau cratiţa cu untură de porc, se umple cu apă calduţă şi se lasă o zi, după care se poate folosi. Ne avertizează în acelaşi timp şi că oalele sau cratiţele nu se pot folosi puse direct pe foc, ci pe o plită sau în cuptor.

O zi minunată, cu soare, multe flori, tradiţii pretutindeni şi multe zâmbete. Florii cu bucurii. A căror amintire o vom purta cu noi, trecând dincolo de lumina sărbătorilor pascale, până la anul care vine...