"Niste pamanturi nu mai mari decat o palma"… Asa incepe o balada populara bulgara, dar metafora ei nu se refera la teritoriul spiritual al Bulgariei, a carei bogatie este nepretuita.

Bulgarii sunt recunoscuti pretutindeni in lume pentru loialitatea lor, dar mai ales pentru ospitalitate. Si ce prilej mai bun de a-si dezvalui tuturor tezaurul sufletesc si frumusetea traditiilor, decat Sarbatorile de iarna?

Primul oaspete din ziua de Craciun este foarte important, deoarece simbolizeaza Noul An. Astfel, daca primul musafir este o fata sau o femeie tanara, atunci anul care va veni va fi prosper, iar animalele din jurul casei vor da viata unor pui de parte femeiasca, aceasta fiind o garantie a perpetuarii belsugului.

OBICEIURI DE CRACIUN

De Sarbatori, casa se umple treptat de oaspeti invitati sau neinvitati. Toti cei care fac vizite in prima zi de Craciun aduc gazdei ceva de mancare sau de baut. Un obicei foarte interesant al bulgarilor este acela de a servi coniac cald indulcit. Cei mai tineri trebuie sa sarute mana varstnicului care le inmaneaza paharul si apoi sa o duca la frunte. Acest obicei, care semnifica binecuvantarea pe care tinerii o cer de la cei mai batrani si mai intelepti, s-a pastrat pana astazi. Dupa ce se asaza la masa, inainte de a servi din bucatele traditionale, cei prezenti isi fac urari de bine si sanatate pentru Anul Nou si ciocnesc un pahar cu vin pentru a alunga raul si a sarbatori Nasterea Domnului, un nou inceput spiritual pentru toata lumea.

De la o astfel de sarbatoare nu pot lipsi colindele, mai vesele sau mai triste, care spun povestea nasterii lui Iisus. Alaturi de colinde se canta si muzica populara, care ii "invita" pe bulgari la dans si ii face sa tina tot felul de concursuri in care se intrec in talent si rezistenta la dans.

RITUALURI

Cei care isi sarbatoresc ziua de nume de Craciun trebuie sa ramana acasa si sa-si primeasca oaspetii. Pentru ziua onomastica, oamenii nu au nevoie de invitatii, deci poate veni oricine. Ca si la romani, sarbatoritului i se adreseaza urarea: "Sa traiesti sanatos cu numele!". In urmatoarele doua zile de dupa Craciun, bulgarii ii sarbatoresc pe Sfantul Iosif si pe Sfantul Stefan, astfel ca petrecerile continua. Dupa slujbele de la biserica, oamenii se viziteaza iarasi, danseaza, canta si fac cele mai frumoase si optimiste previziuni pentru anul ce va urma. Daca zilele de Craciun sunt caldute si fara zapada, atunci bulgarii stiu sigur ca vor avea o iarna lunga si geroasa.

SPECIALITATI CULINARE

Pe masa de sarbatoare a bulgarilor gasim cam aceleasi preparate ca si la noi: sarmalute in foi de varza, cotlete de porc, supa de picioare de porc si un fel de budinca neagra.

Pentru a pregati supa de picioare de porc este nevoie de doua picioare de porc (copite) si doua urechi de porc, un ou, o mana de orez, putin otet, sare si usturoi. Daca familia este mai mare, atunci desigur se vor adauga ingredientele intr-o cantitate ceva mai mare. Urechile si picioarele de porc trebuie curatate si spalate temeinic, apoi se pun intr-o oala cu apa rece in care se adauga putina sare si se fierb la foc moderat pana cand carnea se desprinde de pe os. Se strecoara si apoi se adauga carnea si orezul. Cand orezul este fiert, se ia oala de pe foc si se pune oul batut. Se condimenteaza apoi cu otet, usturoi pisat si ardei iute.

In unele case se obisnuieste sa se puna deoparte niste zeama si carne, inainte de a adauga orezul, care se condimenteaza bine si se da la rece, obtinandu-se o delicioasa piftie. Tot pe masa de sarbatoare vei intalni nelipsita bogovitsa, o paine cu importante inflexiuni ritualice pastrate inca de la romani (sunt de obicei impodobite cu un soare de aluat, simbol precrestin).

ANUL NOU SI SF. VASILE

In ajunul Anului Nou, bulgarii se aduna din nou sa sarbatoreasca. Unele dintre preparatele nelipsite de pe masa de Anul Nou sunt bogovitsa si banitsa. Pe langa acestea, gospodinele mai prepara cocos fiert cu sare si ardei iute, placinta din carne de capra, curcan umplut cu varza murata si placinta cu dovleac. Ca si la romani, Revelionul tine toata noaptea cu muzica populara, dansuri, urari de bucurie, sanatate si belsug pentru anul care tocmai incepe.

In prima dimineata a Noului An, de Sfantul Vasile, bulgarii merg si ei cu sorcova. Cu crengute de pomi fructiferi lasate sa infloreasca inca de la sfarsitul lunii noiembrie sau cu crengute impodobite cu flori din hartie colorata, grupuri de prieteni sau rude merg in vizita la vecini, la cunoscuti sau alti membri ai familiei, carora le ureaza un An Nou plin de realizari si fericire. Gazdele le dau celor veniti cu sorcova nuci, mere, colaci sau fructe confiate. In aceasta zi, cei mai tineri merg sa-si viziteze parintii sau bunicii si le duc in dar colaci, rata fiarta, vin sau coniac.

Bogovitsa Ingrediente: un kg faina, 5 oua, 300 ml lapte, 15 g drojdie proaspata, o lingurita de zahar, un varf de cutit de sare si o jumatate de cana de unt sau untura. Preparare: Se amesteca drojdia cu putin lapte caldut, zahar, sare si jumatate de cana de faina. Restul de faina se cerne de doua ori si se amesteca apoi cu drojdia. Ouale se bat impreuna cu laptele incalzit si se rastoarna peste restul aluatului, dupa care se framanta bine cu degetele date cu unt sau untura pana cand se omogenizeaza. Din cea mai mare parte a aluatului se formeaza un fel de blat gros peste care se pune restul aluatului in forma de soare.

Banitsa Banitsa este o placinta traditionala, care se serveste rece sau calda, de obicei impreuna cu lapte sau iaurt. Banitsa se pregateste cu branza, cu spanac, peste, varza sau dovleac. De Anul Nou, gospodinele gatesc o reteta speciala de banitsa, din foi de placinta, branza, oua si untura. Intre foile de placinta se pun banuti sau muguri de corn. Recent, bulgarii au inceput sa puna in banitsa si ravase cu urari speciale pentru cei dragi. Datina spune ca acela care va gasi in portia sa de banitsa aceste mici comori, va fi fericit, norocos, prosper si sanatos in anul ce va urma.