x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Timp liber Culinar Tradiţii reînviate

Tradiţii reînviate

de Maria Belu-Burtea    |    03 Dec 2009   •   00:00
Tradiţii reînviate
Sursa foto: Maria Belu-Burtea/JURNALUL NAŢIONAL

Cu Ostrov, comună situată pe malul Dunării, natura a fost foarte generoasă. Traseul este pitoresc, mărginit de podgorii "sătule de soare" şi de copaci răzleţi printre care se vede Dunărea curgând lin. Puteţi porni oricând pe acest drum, în care vechile tradiţii româneşti au rămas aproape intacte.



Festivalul Vinului Nou, prima ediţie (12, 13 şi 14 noiembrie), a fost un bun prilej pentru cei prezenţi la Ostrov să guste vinul nou, să admire şi să "simtă" un loc de poveste. "În acest an s-a vinificat Fetească Neagră prin sistemul de macerare carbonică timp de 18 zile. A rezultat un vin demisec, foarte tânăr, fructuos, care se bea doar până în luna martie", a spus Daniel Zottu, somelierul podgoriei. Organizatorii evenimentului au pregătit spectacole de dansuri şi muzică populară, dar şi focuri de tabără. Invitaţi de seamă au participat la eveniment: actorul Eusebiu Ştefănescu - care a fost animatorul distracţiei, pictori din Silistra (Bulgaria) ş.a. Dar, cum era de aşteptat, au fost prezenţi şi câţiva politicieni din zonă.

Sărbătoare cu vin nou
În sud, de-a lungul Dunării, porneşte un alt drum al vinului, care strânge laolaltă două culturi poate nu chiar atât de diferite: română şi bulgară. Printre promotorii festivalului vinului nou s-a numărat şi Marian Neagu, directorul Muzeului Dunării de Jos, care ne-a spus: "Semnificaţia sărbătorii de azi este foarte importantă, iar noi am dorit să o ţinem exact ca odinioară. Avem mărturii din Evul Mediu şi din Epoca Modernă, că la fel se făceau aceste sărbători ale vinului care s-au transmis din generaţie în generaţie, pentru că viţa era principala ocupaţie a locuitorilor de pe malurile Dunării, fie că erau din România sau Bulgaria. În Antichitate, comunităţi dunărene extrem de înrudite, la propriu şi la figurat - aveau aceleaşi obiceiuri şi tradiţii pe care, paradoxal, noi le regăsim acum la fel".

"Prinţesa artelor"

Ea este Oana Belu, iar "porecla" i-a dat-o Marian Neagu, directorul Muzeului Dunării de Jos. Artiştii care au fost prin preajma ei - chiar în mijlocul viei are loc o tabără de artă ce se cheamă "Durostorum" - se pot considera norocoşi. Oana iubeşte la fel de mult arta şi vinul: "Arta merge împreună cu vinul. Noi spunem că vinul este o artă şi tocmai prin această prismă am împletit aici dragostea pentru vin cu cea pentru arte". Împreună cu fratele ei, care este inginer agronom, a cumpărat Domeniile Ostrov. "Cu vinul am pornit de la sine, fiind proprietarii acestei podgorii, care este una dintre cele mai mari podgorii din S-E Europei. Vinurile noastre sunt cele mai bune, pentru că le îndrăgim şi punem mult suflet ca ele să se «nască» şi să ajungă la public", ne-a spus Oana Belu.

"Mai nou, dezvoltăm o formă de turism viti-vinicol, împletit cu artă şi istorie, pentru că ţinutul este plin de mister, iar peisajele dunărene nu te lasă să treci fără să le observi. Noi nu avem timp să ne irosim în lucruri ce nu vor lăsa urme."

"Arta merge împreună cu vinul. Noi spunem că vinul este o artă şi tocmai prin această prismă am împletit aici dragostea pentru vin cu cea pentru arte"
Oana Belu

"Vinul tânăr este obţinut din struguri de Fetească Neagră, culeşi manual şi procesaţi printr-o presă specială pentru obţinerea acestui vin. Este pentru al doilea an când îl facem, iar noi îl sărbătorim cu drag. El înlocuieşte astăzi vinul pe care strămoşii noştri îl făceau în curte, în malaxoare de lemn în care strugurii erau bătătoriţi cu picioarele, apoi era băgat în beciuri şi băut în preajma Lăsatului de sec"
Oana Belu

×
Subiecte în articol: geografia vinului