Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În tradiţia populară, luna aprilie mai poartă numele de Prier, Florariu sau…”Traistă-n Băţ”. Acesta din urmă, deşi este un pic mai neobişnuit, caracterizează cel mai bine “toanele” vremii din această lună.
În tradiţia populară, luna aprilie mai poartă numele de Prier, Florariu sau…”Traistă-n Băţ”. Acesta din urmă, deşi este un pic mai neobişnuit, caracterizează cel mai bine “toanele” vremii din această lună. Se spune că în aprilie timpul este înşelător, alternând zilele calde şi frumoase cu cele reci şi secetoase. De multe ori se întâmpla ca vremea să strice cu totul socotelile gospodarilor, provocând în acelaşi timp multe pagube. Cu toate acestea, se pare că, înainte tare, luna aprilie era deosebit de friguroasă şi neprielnică agriculturii. “Preminte Solomon a făcut ca în luna lui april să fie jumătate cald şi numai jumătate frig, ca să poată oamenii sămăna pământul, să se facă degrabă, căci înainte era toată luna friguroasă.” (Elena Niculiţă – Voronca – “Datinele şi credinţele poporului român”)
În livadă…
În aprilie se îngrijesc mai cu seamă copacii, verificându-i dacă au furnici. Pentru a-i proteja este bine să se înfăşoare tulpina cu o blană de oaie, iar în locurile unde au fost altoiţi să se acopere cu puţin lut. În nopţile foarte friguroase se aprind în livadă focuri mocnite (cu mult fum) pentru ca florile pomilor fructiferi să nu aibă de suferit. Se strâng urzici şi iarbă verde amestecate cu paie şi se dau de mâncare vacilor. De abia după Sfântul Gheorghe (23 aprilie) pot fi scoase vitele pe câmp. Recolta păstrată de cu toamna se primeneşte astfel: “Întoarce grânele şi, ca să le mântui de gărgăriţe, pune lână nespălată în apropierea coşurilor cu grâu. Grâul încins amestecă-l cu pulbere de cărbuni şi după paisprezece zile cerne-l, că-şi pierde mirosul”. (“Calendarul săteanului pe anul comun 1918, Sibiu”)
Citește pe Antena3.ro
Capriciile vremii
Vremea din luna aprilie se află în corespondenţă cu cea din luna mai. Aşa se facă că, dacă în aprilie este cald şi frumos, în mai vin frigul şi chiar îngheţul. Dacă, dimpotrivă, este mult prea frig şi morocănos, în mai soarele va străluci şi vremea va fi plăcută inimii românului. Vântul, care adie acum încetişor, este deosebit de prielnic. “E vânt tânăr, e vânt de mugur. El este ca să împăneze codrul, pometul. El curăţă totul. În aprilie te simţi aşa de uşor şi de sănătos, parcă ai zbura!” (Elena Niculiţă – Voronca – “Datinele şi credinţele poporului român”)
Salată de legume
Ingrediente: 100 g sfeclă, 100 g ciuperci, o conservă de porumb, un ardei gras roşu, mărar, salată verde; pentru sosul picant: 100 ml ulei, 50 g muştar dulce, două linguri de oţet, 3 căţei de usturoi, sare, piper.
Preparare: Sfecla coaptă sau fiartă se taie cubuleţe, la fel se procedează şi cu ardeiul gras, iar ciupercile se feliază. Într-un vas adânc se aşază frunzele de salată, iar peste ele se pun legumele, inclusiv porumbul scurs de zeamă. Se presară mărar proaspăt tocat. Într-un vas se amestecă foarte bine muştarul dulce împreună cu uleiul adăugat puţin câte puţin. Se toarnă oţetul, se amestecă, apoi se pune usturoiul presat. Se condimentează cu sare şi piper. Acest sos se toarnă peste salată. Se poate servi cu pâine prăjită sau proaspătă.
