Un ministru de Interne

Familia sfarsitului de secol al XIX-lea? Un stat in miniatura. Tatal este ministru de Externe (se ocupa de afacerile familiei in afara), mama este ministru de Interne (conduce afacerile interioare ale familiei), iar copiii doar simpli supusi ale caror sarcini sunt sa-si ajute si sa-si respecte parintii.

Cu ce se ocupa ministrul de Interne al familiei? Raspunsul il aflam rasfoind "Economia domestica", carte aparuta in anul 1897, autori fiind E. Kaminski si O. Buzoianu. Ca in cazul oricarei stiinte, pentru inceput trebuie definite conceptele cu care se lucreaza. Astfel, aflam ca "economia domestica" este "stiinta care se ocupa cu studiul legilor casei, adica cu modul cum trebuie condusa casa sau gospodaria". De altfel, era unul dintre cursurile incluse in programa scolilor secundare de fete. S-a pornit de la ideea ca "o femeie instruita si in acelasi timp inteligenta va fi mai capabila a-si intelege datoriile de fiica, de sotie, de mama, de gospodina si de stapana".

Ce sarcini are de dus la indeplinire stapana casei? In primul rand, are grija de alegerea locuintei, de mobilarea si intretinerea ei. Coordoneaza toate activitatile legate de curte sau de gradina, intretinerea si igienizarea hainelor, aprovizionarea cu alimente, strangerea proviziilor pentru iarna, distribuirea bugetului casei, gatit. Dar asta nu inseamna ca nu este datoare sa-si ajute sotul… facand economii. Cu toate aceste raspunderi, exista timp si pentru distractii (prin acestea se inteleg lecturile, plimbarile in aer liber sau lucrul de mana, avand ca scop infrumusetarea casei), pentru a "nu-si inaspri caracterul".

Cheia succesului o reprezinta planificarea, toate sarcinile fiind asezate pe hartie. Iata un exemplu de program pentru o zi de miercuri. "Se vor spala oglinzile si geamurile de la tablouri. Se vor spala geamurile de la iatac. Se va freca cimentul de la intrarea din fata si de la cea din dos cu aoleu mineral. Se vor spala scarile care duc la subsol. Se va sterge masina de gatit bucate cu negreala."

Nici meniul unei zile nu este lasat la voia intamplarii. Dejunul este alcatuit in principal din oua, macaroane, mamaliguta, fripturi la gratar, pilaf, prajitura sau compot. Cina, sau "pranzul de seara", cuprinde in mod obligatoriu supa si alte patru feluri de mancare: peste, mancare de legume, friptura si desert. Din acest punct de vedere, multi oameni ar fi trebuit sa fie fericiti: cel putin se manca mult si bine.

Va propunem un exemplu de meniu pentru dejun, recomandat pentru zilele de toamna: oua umplute, rata salbatica cu sos picant, biftec garnit si tort de migdale.

MERE CONSERVATE

Voiti a ve regala iarna cu niste mere bune ce posedati in gradina, se cautati a le culege cu mana, nici sub un motiv a scutura copacul s’au a bate cu prajina. Merele culese sunt duse intr-o pivnita foarte recoroasa si se pun pe o masa. Se procura hartie necesara ast-fel ca fie-care mar sa fie invelit cat se poate de bine in ea. Se luati de la farmacie salicylat de soda si se moaie hartia in acest lichid si o lasati sa se usuce bine. Se ia fie-care mer si se invelesce in aceasta hartie si in urma iar fie-care piesa capata de asupra hartiei cate o patura subtire de bumbac. Aceasta impiedica diferitele variatii de temperatura, deci impiedica si stricarea lor. Ast-fel invelite merele sunt puse in lada cu fan si bine inchisa. Cu sistemul acesta puteti transforma mere pene in America fara sa ve ganditi ca vor fi alterate.

TREZIREA DIN BETIE

Un an abondent in prune si fie-care poate a se plange la mosie de cate un pasionat de tuica. Remediul in contra betiei acestor patimasi este usor de gasit, aplicand una din aceste formule: 100 grame apa, 30 grame sirop de zahar, 11 picaturi amoniac lichid. Sa se dea de beut, starea de betie va disparea ca luata cu mana. Texte culese din volumul: "Peste 400 recete, formule si proceduri utile sau Economia. Igiena si mica industria. Introduse in toate casele de Alexandru Iuliu August." - Bucuresci 1888

RETETE DE ODINIOARA

OA UMPLUTE Se ferb oale virtoase, se taie d’a curmezisul in doa parti egale, li se scoate galbenusul, se taie din virfurile albusului cite un mic disc pentru ca oul sa se poata sta drept pe farfurie. Scorbura ramasa dupa scoaterea albusului se umple cu un amestec compus din limba de vaca, masline si capere peste care se toarna cite-va picaturi de unt-de-lemn si zeama de lamiie. Galbenusul se striveste si se framinta cu furculita si se aseaza ca un fel de copac pe umplutura din ou. Aceste oa se pot servi si cu un sos gros compus din: 3 galbenusuri de ou crude, putin otet, piper alb pulverisat si cite-va capere peste cari s’a turnat incetul cu incetul si mestecind mereu unt-de-lemn pina cind sosul a capatat consistenta smintanei. RATA SALBATICA CU SOS PICANT Se curata rata ca si puiul, se taie bucati. Daca e tinara, se rumeneste d’a dreptul in unt; daca e bitrina, se fierbe intii in apa sarata si apoi se rumeneste, se pune sa fiearba intr’un sos ast-fel preparat: Se taie o ceapa marunt, se rumeneste in unt, se adauga 1/2 lingurita de faina de griu. Se stinge rintasul ast-fel facut cu bulion de carne sau cu zeama in care a fiert rata, se adauga bulion de patlagele rosi, cite-va foie de usturoi, putin vin vechi alb, enibahar, frunze de dafin, piper, sare si un virf de cutit de zahar pulverisat. Se lasa sa fiearba bine sosul ast-fel pregatit, se strecoara, se toarna peste rata pina ce o cuprinde, se adauga putina smintana si se lasa sa fiarba pina ce sosul a scazut pe jumatate. BIFTEC GARNIT Se taie muschiul felii groase de vre-o 2 degete, se bate bine, se sara si se lasa sa stea ast-fel un ceas. Se pune in unt fierbinte, se acopera tigaia cu un capac si se lasa sa se prajasca ast-fel, intorcindu-l cind pe o parte, cind pe cea l’alta pina s’a rumenit in de ajuns. Apoi se toarna peste el o mica cantitate de apa, ca sa i se formeze putin sos. Biftecul se serveste cu cartofi prajiti, felii de sfecla, felii subtirele de hrean si muraturi in otet. Pe fie-care biftec se pune cate o bucata de unt proaspat. TORT DE MIGDALE 140 gr. faina de grau, 140 gr. migdale pisate, 140 gr. zahar, 140 gr. unt proaspat, 4 galbenusuri virtoase, un ou intreg crud, o lingurita de pulbere de scortisoara, o lingurita pulbere de cuisoara. Se mesteca si se framinta bine, se umple intr’o forma de tort unsa cu unt si se coace in cuptor. Se incearca daca e gata ca si budinga.