Vara îşi întoarce faţa

Spre sfârşitul lunii iulie, vara începe " a călători" către toamnă, schimbându-se faţa pădurilor, câmpurilor şi gospodăriilor. Încep a cădea primele frunze, iar florile pornesc a se veşteji, jelind trecerea verii. Tradiţia populară mai spune că de la ziua Sfântului Pantelimon (27 iulie), frunzele teiului se întorc pe dos, anunţând apropierea de sezonul rece.

Responsabil de această călătorie se pare că este Pintelei, numit şi călătorul, care are grijă ca anotimpurile să-şi ţină rostul şi anunţă păsările călătoare că a sosit timpul să zboare departe. De asemenea, el însoţeşte vara şi o roagă să se întoarcă în anul ce vine la fel de roditoare. "De la Pantelimon se călătoreşte vara, e începutul toamnei; atuncea iese cerbul din apă şi apa se răceşte; atunci se schimbă crângurile, cele de vară cu cele de iarnă şi se întâlneşte iarna cu vara, zice: «De-amu te duci tu vară, vin eu iarnă!»" (Elena Niculiţă Voronca - "Datinele şi credinţele poporului român")

PINTELIE CĂLĂTORUL
Bătrânii spun despre Sfântul Pantelimon că a fost un creştin cu frică de Dumnezeu, care a călătorit în lumea întreagă propovăduind creştinismul. Din acest motiv se spune că este protectorul tuturor celor care pleacă la drum, ajutându-i la nevoie. Unii cred că ar fi fost şi doctor, motiv pentru care mulţi orbi şi şchiopi îl cinstesc cum se cuvine ca să se vindece. Poate fi totuşi şi foarte aspru, aruncând asupra gospodăriilor şi câmpurilor grindină, fulgere şi tunete (nu degeaba se spune că Pintelie ar fi fratele mai mic al lui Ilie!).

INTERDICŢII
Femeile au grijă să nu muncească în această zi, ca să nu "le călătorească bărbatul", precum vara. Se spune despre Pintelie că trece din casă în casă şi îi pedepseşte pe cei care nu se hodinesc. Celor care torc le mor vacile din curte. Cei care nu îl sărbătoresc se îmbolnăvesc de ciumă sau le paralizează câte o parte a corpului. "Se ţine pentru a nu cădea jos din pat în timpul somnului, a nu se scula inconştient şi a bate cu mâna în pereţi sau a striga " (Th. Speranţia - " Răspunsuri la chestionarul de sărbători păgâneşti") Se mănâncă foarte multe mere şi se fac copturi sau alte dulciuri. De asemenea, se pune la fiert porumbul şi se pregătesc mâncăruri din dovlecei.


Fursecuri cu rubarbăr
Ingrediente: 200 g făină, o linguriţă cu praf de copt, 80 g zahăr tos, 150 g unt, un ou, două pliculeţe zahăr vanilinat, un sfert de linguriţă cu sare, un borcan cu gem de rubarbăr.
Preparare: Untul moale se pune într-un bol împreună cu zahărul tos şi sarea. Se mixează până capătă aspesctul unei creme, se adaugă oul, zahărul vanilinat şi praful de copt. Se mixează încă cinci minute, se adaugă făina şi se amestecă. Dacă aluatul este prea moale, se introduce la rece pentru zece minute. Se pune aluatul într-un pistol pentru fursecuri, se toarnă cercuri pe o tavă tapetată cu hârtie de copt şi deasupra se pune gem de rubarbăr. Se toarnă aluat peste gem, se introduce tava în cuptor şi se coc la foc potrivit 10-15 minute.

• Reţetă redactată de Alina-Ramona Anghel