Cuvântul "confortabil" își are originea în limba franceză, din termenul "confortable", care înseamnă "comod" sau "care oferă confort". Observăm că în forma sa originală, cuvântul este scris cu "n" după prefixul "con-" și nu cu "m", așa cum s-ar putea crede în mod eronat.
Influențele latine și franceze sunt comune în limba română, iar multe cuvinte românești au fost preluate și adaptate din aceste limbi. În acest caz, româna a păstrat structura cuvântului din franceză, de unde derivă varianta "confortabil", cu "n", și nu cu "m".
Care este forma corectă?
Forma corectă a acestui cuvânt în limba română este "confortabil". Varianta cu "m" – "comfortabil" – este o greșeală frecvent întâlnită în uzul zilnic, dar nu este recunoscută de normele limbii române. Această greșeală provine probabil din confuzia creată de asocierea cu alte cuvinte similare din alte limbi, precum englezescul "comfortable" sau poate din tendința naturală de a simplifica pronunția.
De ce apare confuzia între "n" și "m"?
Confuzia între consoanele "n" și "m" apare în limbajul cotidian din cauza asemănărilor fonetice între ele. În multe limbi, aceste sunete se pot schimba ușor între ele, mai ales în vorbirea rapidă. Un alt motiv poate fi influența limbii engleze, unde cuvântul "comfortable" se scrie cu "m", ceea ce îi poate induce în eroare pe cei care folosesc frecvent această limbă sau sunt expuși acesteia.
Ce spun normele lingvistice?
Conform Dicționarului Explicativ al Limbii Române (DEX), "confortabil" este singura formă corectă a acestui cuvânt. Dicționarul definește cuvântul astfel: „care oferă confort, comod, agreabil”. Orice altă formă – inclusiv "comfortabil" – nu este considerată corectă și nu este recunoscută oficial.