Albinele, viespile, țânțarii, căpușele sau puricii sunt principalele pericole. Dacă în primele două cazuri situațiile sunt rare – ele nu atacă decât decât se simt în pericol – în celelalte, sângele nostru devine sursă de hrană pentru acestea. Iată ce mușcături și înțepături sunt periculoase și cum să acționăm în caz că devenim „victime”.
Albinele. Înțepătura de albină poate produce reacții diferite. Un lucru comun pentru toți este durerea puternică. În cele mai multe cazuri, poți simți această durere ascuțită la locul înțepăturii, înroșirea și umflarea zonei, care se ameliorează în câteva ore. Alte persoane au reacții moderate, care înseamnă înroșire extremă și umflătură, care se mărește în dimensiuni în următoarele două zile și care trec după aproximativ o săptămână. În cazuri rare, reacția alergică este severă (anafilaxia), poate pune viața în pericol și este nevoie de intervenție medicală imediată. Semnele și simptomele pot fi: dificultăți de respirație, puls rapid, greața, vărsăturile sau diareea, amețeala sau leșinul. Un medic alergolog poate dispune în aceste cazuri imunoterapia (injectii alergice) pentru a evita o reacție similară la o nouă înțepătură.
Ce facem în cazul copiilor: Scoate cu o pensetă acul insectei, dacă a rămas înfipt, spală şi dezinfectează bine zona înţepăturii și pune gheaţă învelită într-o cârpă. Poți freca locul înțepăturii cu pătrunjel sau cu sare, ori tampona cu puţin amoniac diluat în apă. Dacă observi că umflătura şi roşeaţa nu trec, iar senzaţia de disconfort persistă, mergi cu micuţul la medic.
Viespile. Înțepătura de viespe este asemănătoare cu cea de albină. Unii susțin că e mai dureroasă, dar în majoritatea cazurilor recuperarea este rapidă și fără complicații. Simptomele minore inițiale pot fi: durere ascuțită sau senzație de arsură, înroșire, inflamație și prurit care dispar de obicei în câteva ore. Reacțiile moderate pot include înroșirea extremă și umflarea zonei care cresc în intensitate în următoarele zile. Și înțepătura de viespe poate provoca anafilaxie, o reacție prin care organismul intră în stare de șoc ca urmare a veninului viespei. Dacă ai un istoric de anafilaxie, poarta cu tine un kit special care contine injecții cu epinefrină, pe care ți le poți administra după înțepătură. Această substanță echilibrează tensiunea arterială și contribuie la normalizarea respirației.
Ce faci în cazul copiilor: Poți trata reacțiile ușoare sau moderate la domiciliu: spală zona cu apă și săpun, pune comprese cu gheață pentru a reduce inflamația și durerea, bandajează locul. Loțiunile cu calamina calmează iritația, la fel și tratamentul cu antihistaminice.
Căpușele. Sunt văzute drept cele mai periculoase insecte, pentru că mușcă pe nesimțite și anumite specii sunt transmițătoare de boli. Majoritatea nu transmit microbi dăunători, însă există unele care pot provoaca babesioza și boala Lyme, însă numai în cazul în care stau peste 24 de ore atașate, precum și o serie de simptome care apar la câteva zile sau săptămâni de la mușcătură. La locul respectiv pot să apară pruritul, senzația de arsură, înroșirea și rareori durerea la nivelul încheieturilor. În cazuri rare, anumite persoane mai sensibile se pot confrunta cu dificultăți de respirație, amorțirea membrelor sau rigiditatea gâtului. În cazurile ușoare, poate fi aplicat local un unguent cu antibiotic, iar în scop preventiv trebuie folosiți repelenți DEET, foarte eficienți împotriva căpușelor. De asemenea, se recomandă purtarea pantalonilor lungi și a bluzelor cu mâneci atunci când ieșim la iarbă verde. Extragerea căpușei se face prin prinderea de cap, cu ajutorul unei pensete speciale – o găsești la farmacii. Dacă o apuci de corp, există riscul ca aceasta să elimine bacterii în organism.
Există și cazuri când mușcătura de căpușă poate declanșa simptome similare gripei: febră, dificultăți în respirație, slăbiciune, vărsături, umflarea locului înțepăturii sau a nodulilor limfatici, cefalee, confuzie, palpitații. E cazul să mergi la medic.
Ce faci în cazul copiilor: Cel mai bine ar fi să mergi la doctor, acesta știind exact cum se extrage o căpușă fără riscuri, dar și tratamentul adecvat. Dacă nu poți, urmează pașii de mai sus.
Puricii și țânțarii. Vara vine și cu ciupituri de purici și mai ales înțepături de țânțari. Acestea nu sunt periculoase în majoritatea cazurilor, simptomele comune fiind iritație, rană, inflamație sau prurit la locul respectiv. Printre complicații se numără creșterea riscului de infectare din cauza scărpinatului, privarea de somn și alterarea stării de bine ca urmare a deficitului de odihnă. E de ajuns curățarea zonei cu apă și săpun și eventual administrarea de creme calmante. Dacă inflamația și mâncărimea persistă sau dacă simptomele includ dificultăți în respirație, bășici, febră, greață, simptome similare gripei, umflarea limbii, puls neregulat, atunci mergi la un control medical.
Ce faci în cazul copiilor: Pune pe zona respectivă gheaţă înfăşurată într-un material sau o compresă cu apă rece, pentru a stopa umflătura. Unge cu o cremă sau aplică o pastă de bicarbonat de sodiu amestecat cu apă. Cum nu poți preveni înțepăturile de țânțari, redu posibilitatea ca aceștia să fie prin preajmă: evită zonele umede sau parcurile cu multă vegetație. Dă-i micuțului pantaloni lungi și folosește un spray repelent contra țânțarilor.