Competitie, galop si obstacole pursange

Pana la 28 august, in fiecare sambata, la ora 17:30, pe Hipodromul din Mangalia se da startul la cursele de cai din rasele arab si pursange englez. Herghelia din Mangalia detine un efectiv de 314 cabaline.

Dintre acestea, 30 vor participa la cursele de vara. Alti 70 de cai de competitie provin de la hergheliile din Cislau, Radauti si Timisoara. Accesul la tribuna de spectacol hipic este gratuit, insa farmecul cursei sporeste doar mizand pe "bani grei" la casele de pariuri.

ANTRENAMENT FARA CONDITII. Arsita parleste pista ovala a hipodromului. Iarba face clabuci. Lacustele fac rotocoale prin aerul uscat. Ploaia de copite o sa le nimiceasca. Pe aici vor goni in galop caii de rasa, arab si pursange englez. Aleile prafuite intra in grajduri. Ingrijitori si cai se amesteca in forfota dinaintea cursei. Langa porti, un jocheu suduie amarat. "Administratorii ne interzic sa intram pe hipodrom in timpul saptamanii. Doar joia e permis, dar daca ploua - adio. Eu, jocheu, platesc la administratori 2 euro/zi si tot n-am conditii de antrenament. Cum vine asta, ca eu aduc caii la cursa si tot eu platesc spectacolul? Trec anii si nu-mi vad visul cu ochii. Un hipodrom ca lumea, curse bine organizate." Elisabeta Lucaci, sefa de protocol, supravegheaza clipele dinaintea cursei. Ea e maestru in echitatie, cu experienta pe hipodromuri din Italia. "In strainatate, la Atena de exemplu, se organizeaza curse cu 2.000 de cai. La noi, abia cu 100, si nici alea cum trebuie", rabufneste inca o data jocheul suparat, proptit in poarta.

SPORT NOBIL SI NEGLIJAT. Jocheul Puscasu isi incalzeste "la coarda" armasarul. "Il cheama Lucky First si e in varsta de 3 ani, capricios si devotat. Costa 3.000 de euro. Imi pun mari sperante in el pentru cursele din vara asta. I-am cumparat si harnasament de 1.000 euro", zice proprietarul, strunind haturile armasarului care cabreaza, necheaza in vazduh si aluneca pe prundis. "Sunt bine intentionati cei de la Directia Silvica din Constanta, dar nu se pricep la hipism. Vor sa faca prea multe si nu le iese. In orice tara din lume, cursele de cai se organizeaza sub indrumarea unui Jockey Club. In Bucuresti exista un asemenea club, al carui membru marcant e academicianul Constantin Balaceanu-Stolnici. Din pacate, acesti oameni cu experienta nu sunt agreati la Mangalia", se plange Puscasu. Jocheii din Romania isi pun speranta in hipodromul care se va deschide la Bucuresti. De altfel, cursele de la Mangalia reprezinta faza de pregatire pentru ce va urma in Capitala.

DAR PANA CAND? Necazurile jocheilor par nenumarate. "Cand o sa fim respectati de administratori si incurajati de stat? Un proprietar de vaci primeste subventii, insa un proprietar de cai n-are nici o facilitate. Vrem performanta, dar birurile ne sufoca. Cand o sa avem un for experimentat care sa egalizeze sansele la cursa? Sa se puna plumb sub sa jocheilor mai slabi in greutate, sa avem toti cravase egale. Cand o sa primim de la Targu-Mures start-gate-ul promis (poarta de start)?"

Chiar inaintea cursei, iapa Nisa s-a accidentat si e inlocuita cu Denis. Calin Chituleasa, cel mai tanar jocheu al competitiei, 15 ani, nu-si poate struni bidiviul abia scos din grajd. Start lansat. Armasarul da din copite. E speriat de tribuna, de oamenii aplaudand si de pista cea noua. Deodata sare peste gardul hipodromului. Chingile seii plesnesc si Calin nu mai sta calare. Nimeni n-a vazut ce s-a intamplat. Elisabeta Lucaci, costumata elegant si incaltata cu cizme de calarie, de 180 euro, alearga ingrijorata. Spectatorii se uita cand la cursa, cand spre locul accidentului. Un automobil alb pleaca in tromba din parcare. Sa caute roibul ratacit. Calaretii au parcurs deja un kilometri. Inca 500 m pana la sosire. Intra in linie dreapta. Speriat, armasarul Denis alearga singur spre Saturn. "Am bagat intr-a cincea si-abia l-am ajuns in statiune. Am urcat masina pe bordura si-am incalecat imediat. S-a linistit", povesteste un membru al familiei Chituleasa, proprietara lui Denis.

FINIS IN CURSA a II-a. Sub umbrela inrosita, micii fumega si berea racoreste. Ghiseele de pariuri primesc plati pe mize minime de 5.000 de lei. In soare, opt cupluri cal-calaret defileaza prin fata spectatorilor ascunsi in umbra copertinei. Se anunta start lansat, departe de ochii spectatorilor, pe rapa unei turnante ascunse. Ia-ti un binoclu. Nu-i vezi cum alearga. Iute intra in curba. Le zaresti capetele. Se apropie. Ca niste iepuri trag de finis. Sa langa sa. Nara langa nara. Praf in copite. Picioarele din spate trec inainte. Linia de sosire. "Uraaa!" Copiii tipa, italianul la costum elegant noteaza in lista de pariuri, baroni sub palarie zambesc cu dinti de aur. "Bravo! Hai Tezeu!" Un baietas naiv striga fericit: "Am castigat 2 milioane de lei!".

INCRUCISARE

"Pursangele englez e rezultatul incrucisarii cailor arabi cu cei adusi in Britania de romani. A iesit o super-rasa. Cu spirit de competitie, generos, plin de adrenalina, Pursangele englez e un cal de talie mare, rapid, cu cifra octanica uriasa" - Strateanu medic veterinar

PARADISUL CABALINELOR

In anul 2002, prin Ordonanta de Urgenta 129/2002, Regia Nationala Romsilva a devenit proprietara Hergheliei de la Mangalia, iar Directia Silvica Constanta a primit rolul de administrator al fermei. O data cu preluarea hergheliei, silvicultorii constanteni s-au pomenit si cu incurcaturile financiare si lipsurile materiale aferente. Pentru reabilitarea hipodromului, Directia Silvica a investit 2 miliarde de lei. O echipa de 43 de angajati are grija de cei 314 cai de rasa, dintre care 50 sunt iepe-matca, iar 7 - armasari pepinieri. Hrana cailor de rasa araba este asigurata din exploatarea a 420 de hectare de teren arabil. Herghelia de la Mangalia a fost infiintata in anul 1926, cu material biologic de la Radauti, Cislau si Jegalia. Clima uscata a Dobrogei, asemanatoare Extremului Orient, pasunile intinse, solul bogat in calcar faceau din acest "pampas" un paradis al cabalinelor.

DE RASA

Doctorul Strateanu ingrijeste caii din Mangalia inca de acum 30 de ani. Spune ca hipismul romanesc a regresat in timpul comunismului. Ofiterii de cavalerie au fost dusi la Canal. Nicaieri nu s-au mai organizat curse. S-a distrus o traditie in care Romania atingea performanta. Caii din hergheliile romanesti interbelice proveneau din Franta si Austro-Ungaria si aveau sange de Irak. Se trageau din dinastia lui Hatlan, unul dintre cei sase bidivii alesi de profetul Mahomed. "Descendentii de azi poarta aceleasi gene de rasa arabe, insa nu pot fi valorificati. Calul e ca un bloc de marmura. Fara antrenament, fara competitie si hrana de calitate ramane materie bruta."