Gunoi curat la Costinesti

Diferenta dintre o ghena puturoasa si una curata e ca deosebirea dintre studentul repetent si seful de promotie. La Costinesti, vazand noua rampa ecologica, ai crede ca Romania se pregateste sa intre la Oxford.

SSaptamana trecuta au inceput probele tehnologice la cea mai moderna rampa ecologica de depozitare a deseurilor din Romania. Firma executanta este romaneasca, utilajele principale sunt italiene si finlandeze. Dupa ce se va pune in functiune groapa de la Costinesti, rampele poluante de pe Litoral, de la Eforie Sud pana la Mangalia, vor fi inchise. Astfel, peste o luna, toate gunoaiele din statiuni vor ajunge intr-un depozit care produce minimum de impact asupra faunei, florei si zonelor de agrement de la Marea Neagra.

SISTEM DE COLECTARE SELECTIVA. "Nu-i vorba ca europenii-s mai civilizati din nu stiu ce convingere. Ii arde la buzunar sa incalce legea. Neamtului, daca a trecut pe rosu, i-a luat salariul pe cinci luni. S-apuca sa faca munca patriotica", protesteaza directorul executiv Floares Gheorghe. In sudul Litoralului se va aplica un model care a esuat la Ploiesti. Cetateanul care va pune in saci diferiti hartia, PET-urile si dozele de aluminiu va plati pe sac, de exemplu, doar 5.000 de lei, pe cand cel care prefera sa le lase amestecate, 10.000 de lei.

DEPOZITAREA. Rampa de la Costinesti va ocupa 10 hectare si e proiectata pentru a functiona 20 de ani. Depozitul de deseuri va avea doi metri adancime si va ajunge la 17 metri inaltime. Pe fund va fi pus un pachet de etansare din geomembrana si geotextil, un strat filtrant de pietris, gros de 40 de centimetri. Balotii invesmantati in folie vor fi asezati unul cate unul, strat pe strat, intr-o celula larga de doua hectare. Intre fiecare doua straturi se va presara pamant fertil, astfel incat, dupa cei 20 de ani de exploatare, pe terenul rampei va ramane un deal impadurit, plin de iarba si cu panza freatica limpede. "Pe dealul de gunoi, iarna s-ar putea practica schiul", glumeste directorul executiv. Rampa va fi inconjurata de un gard din plasa deasa, inalt de doi metri. In interior vor patrunde numai angajatii, aproape 20 la numar.

SNOPII DE GUNOI. Masinile vor intra in curtea rampei, vor opri pe cantar, apoi se vor dispune de o parte si de alta a bandei de metal si isi vor descarca maruntaiele puturoase. O echipa de muncitori va tria gunoiul dupa caprarii. Hartie, PET-uri, aluminiu. Din PET-uri or sa se faca granule de plastic, materie prima pentru galosi, slapi sau acoperisuri de casa. Restul de gunoi cu duhoare va urca pe sira instalatiei pana la locul unde sarma de otel il va imbratisa in baloti puturosi. Apoi, alta banda rulanta va duce snopii de gunoi la masina de impachetare: folii albe de plastic invelesc balotii si, la final, ies niste cuburi albe, ca de zahar, pe care poti sa-ti lipesti fara grija limba si obrazul. Nici miros, nici zoaie.

SURSA DE ENERGIE. Levigatul, "mai toxic decat soda caustica" - dupa vorba sefului de santier Anghel Traian, rezulta din infiltrarea apei de ploaie in maldarul de deseuri. La vechile gropi, licoarea otravitoare intra in panza freatica, ajungea in plante, in apa potabila, iar oamenii consumau astfel substante cancerigene. Prin sistemul ecologic, levigatul va fi colectat de un sistem de conducte si dirijat catre un bazin de dilutie, unde va fi reciclat, epurat si deversat, fara riscuri, in reteaua de canalizare. De asemenea, interiorul rampei va produce si biogaz care, captat prin conducte va fi folosit la incinerarea deseurilor. Gunoiul se devoreaza pe el insusi.

ARMONIZARI CU UE

Rampa de la Costinesti are capacitatea maxima de absorbtie de 200 tone/zi. Deocamdata, s-a definitivat prima caseta de depozitare (din totalul de trei), unde s-au investit 3.000.000 de euro. La nivel national, din 2002 exista un plan de gestionare a deseurilor, elaborat de Ministerul Apelor si Protectiei Mediului si aprobat de Guvern. In negocierile cu Uniunea Europeana, dosarul privind protectia mediului inconjurator este unul dintre cele aflate in intarziere, din cauza ca volumul de investitii este urias. Fondurile europene se dovedesc insuficiente pentru nevoia de ecologizare a gropilor de gunoi din Romania, construite dupa vechiul model de fermentatie anaeroba. Gropile ramase din comunism produc dioxid de carbon, levigat si biogaz, substante care infecteaza stratul freatic, apa intra in plante, omul le consuma si astfel apar boli din senin.

Afacere - Nea Ion, milionarul din reziduuri

Ion a ramas ultimul in groapa de gunoi. De cinci ani vine in fiecare vara de la Constanta la Costinesti si isi petrece concediul printre resturile de mancare, slipi, scaune si bere de pe litoral. Aici a gasit un portofel cu 3.800.000 de lei, aici a aflat moloz si caramizi bune sa inceapa a-si construi o casa.

NEGOT. Locuieste cu sotia la soacra si nimic nu-i merge cu spor. "Daca as sta singur cu nevasta, as deveni miliardar. La doua zile pot castiga 1 milion de lei. Ce-i drept, e si mult de munca", se destainuie Ion.

De la colectori primeste 2.500 lei pentru un kg de PET-uri si 2.000 pe doze de bere din aluminiu. Acuma pazeste trei saci mari, plini cu sticle din plastic. Are de "incasat" pe ei vreo 2.500.000 lei.

"Din banii astia, imi iau tigari, mancare, bautura. Doar eu si nevasta suntem. Copilu’ mi-a murit. De trei zile il avea mort in pantece maica-sa, inainte sa-l nasca".

AMAGIRE. Barbatul, in varsta de vreo 30 de ani, blond, cu barba murdara si galbena, are un fel de credinta, de atasament pentru "meseria" lui de gunoier. Inclina capul cu umilinta si speranta cand vorbeste despre noua groapa "de lux". Ion si restul celor care mai apar de dupa mormanele fumegande trag speranta ca la rampa ecologica o sa fie nevoie de ei.

Au prins zvonul ca 80 de locuri de munca sunt disponibile si li se pare firesc sa ocupe o parte din ele; vor sa lucreze ca oamenii, cu ecuson si pe cinstite.

FARA OCUPATIE. Oricum, dupa ce se va acoperi vechea rampa de reziduuri, nici copiii, nici gunoierii fara buletin, nici pescarusii nu mai au ce cauta pe buza noii rampe din spatele unitatii militare din Costinesti.

La noul obiectiv, doar vreo zece locuri pentru muncitori necalificati sunt disponibile pentru cei ca ei - la paza si la selectare. Ceilalti vor pleca la vechile gropi, unde nu ai de-a face cu patroni si contracte de munca. Tot acolo si ecologia umbla cu capul spart.

TRAI

"Din banii astia imi iau tigari, mancare, bautura. Doar eu si nevasta suntem. Copilu’ mi-a murit. De trei zile il avea mort in pantece maica-sa, inainte sa-l nasca"

CASTIG

"Daca as sta singur cu nevasta, as deveni miliardar. La doua zile pot castiga 1 milion de lei. Ce-i drept, e si mult de munca"