Meseriaşul "DragoBertzi"

Meseria pe care a iubit-o şi respectat-o timp de trei decenii, aşa cum un soţ îşi respectă şi îşi iubeşte soţia, îl îndeamnă pe Ducu Bertzi să ne cheme la Cinematograful Patria. Are ce să ne povestească: o viaţă în slujba cântecului.

Pentru stagiunea sa de spectacole de bonton, Aurel Mitran l-a ales pe Ducu Bertzi în februarie, luna în care Sfântul Valentin şi Dragobetele se "duelează" în datini.

Până la 22 februarie (ziua în care se va prezenta cu toate corzile la Patria), Ducu va figura pe afiş cu titlul "DragoBertzi". Să se înţeleagă clar că Bertzi ţine cu Dragobete, fiindcă este un artist meseriaş, cu tradiţie, purtând Maramureşul cu el la toate cântările. Nu şi-a trădat spaţiul de referinţă, a încercat să-l reprezinte în cea mai bună lumină în faţa celor dispuşi să vadă, să audă, să cunoască sufletul unui popor.

DINCOLO DE TAINĂ
"Februarie e Sf Valentin, e Dragobetele, e luna dragostei. Dragostea de aproapele, dar şi de cântec. Vă invit pe toţi cei cu iubirea-n suflet în ziua de 22 februarie să ne cântăm dragostea pe scena Cinematografului Patria, începând cu ora 19:30 - spune Ducu Bertzi. Un mod plăcut de a ieşi din luna iubirii şi de a intra în cea a celebrării Femeii. A celei care a fost muza atâtor trubaduri, pictori sau poeţi şi pe care o sărbătorim între 1 şi 8 martie.

"Femeia este muzică rătăcită în carne", scria Emil Cioran. Arthur Schopenhauer spunea, în schimb, că "femeia este un animal cu păr lung şi idei scurte". Iar pentru John Milton, "femeia este o greşeală acceptabilă a naturii". Sunt doar câteva definiţii în marea de "elogii" uşor ironice ce i s-au adus femeii de-a lungul timpului. Aşadar, Ducu ne invită la un spectacol dedicat dragostei (inevitabil şi femeii), despre care ne tot cântă de 30 de ani încoace. "Ce-am făcut în ultimii 30 de ani? Am cântat despre dragoste. Despre dragoste în toate ipostazele ei", declară artistul.

"Fiecare vers are taina sa, fiecare melodie are povestea ei. E povestea mea şi a ta, a fiecăruia dintre noi... Cum arată dragostea? Ca o primăvară, mereu plină de speranţă. Ca vara deplină, presărată cu mici furtuni. Melancolică şi meditativă, ca toamna. Înfrigurată şi tristă, în singurătate, ca iarna. Dragostea e ca toate anotimpurile la un loc şi ca dragostea suntem şi noi. Căci chiar dacă uneori ne ascundem trăirile, iubim şi sperăm până la capăt. «Visez o iubire cum n-a fost şi nu e/ Deşi tot mai rece şi singur cărarea mă suie». Asta am făcut cu siguranţă în ultimii 30 de ani. Am sperat, am visat, am iubit, am cântat. Cu drag, de dragoste, din dragoste de vers şi cântec".