La 29 octombrie, ora 19:00, la Galeria Artmark, se va lansa un album de muzică folk. Şi nu orice album, căci ce-i care l-au făcut (cu mâna lor) poartă numele Raul Cârstea şi Constantin Neculae (zis Lae). Albumul se numeşte "Delta lunară".
E adevărat că acest produs vine în momentul în care amândoi artiştii au părul nins. Vârsta nu contează, atunci când e vorba despre dragoste şi muzică. Atât Raul, cât şi Lae au un prieten care i-a ajutat. Îl deconspirăm, îl cheamă George Chirca şi - zice el - "nu fac politică (decât editorială, la Radio Metronom), nu candidez la Preşedinţie, nu visez la un ciolan mare şi gras, nu vreau să rămân în istorie ca un ipocrit, nu-mi doresc decât să trăiesc într-o lume mioritică sufocată de normalitate... E mult? E puţin? Nu ştiu... Poate că într-o zi voi afla".
● Jurnalul Naţional: Vă pregătiţi să ieşiţi pe piaţă cu un album. V-am ascultat şi la unele piese mi s-a părut că am de-a face cu un Victor Socaciu tânăr...
● Lae: (râde) Păi, nu vezi că Raul şi-a lăsat mustaţă?!
● Raul: Ei, când am debutat eu în Flacăra, în 1982, Adrian Păunescu scria în Flacăra: "Raul Cârstea, care se află pe gardul dintre Tudor Gheorghe şi Victor Socaciu". Marele meu noroc a fost că am coborât de pe gard!
● Acum unde te aflii?
● Lae: Ai coborât? (râde)
● Raul: Nu, n-am coborât. Mi-am ales drumul meu şi, de 22 de ani de când cânt cu Lae, avem drumul nostru.
●"Suntem geniali, maestre, chiar dacă nu părem aşa/ Farsa o jucăm, desigur, până către altcândva/ Când venim de pretutindeni/ Ultimă şi mare vină se va prăbuşi lumina peste noi ca o cortină/ Nu ne mai încape scena/ Nu ne mai încape dorul/ Şi de propriile cuvinte, nu mai auzim sufleurul/ Farsa ne-a înghiţit cu totul/ Nemiloasă ca o boală/ Se prelinge încet decorul/ Şi în umbră sala goală..." Pentru că nu v-a mai încăput scena aţi scos primul album?
●Raul: Cred că acest album ne va aduce o serie de concerte. Pentru că nu ne primea scena, ne-am hotărât să-l facem. Acest album este cartea noastră de vizită.
● Când v-aţi "luat", definitiv şi irevocabil?
● Lae: În 1987, la un festival studenţesc, la Târgu-Mureş, Raul participa la secţiunea folk, iar eu - la rock. El era cu Cenaclul, avea aureolă, şi mustaţa îi strălucea... Eu eram doar cu o trupă de rock progresiv... Maestrul a venit la mine, m-a agăţat ca pe ultimul "târf" şi mi-a zis că e cazul să ne întâlnim să cântăm împreună. Habar n-aveam ce voia de la mine... Eu zic că am făcut discul pentru că trebuia făcut. Am un copil de 4 ani şi vreau să rămână ceva în urma mea. Lucrăm ca zevzecii de atâta amar de vreme!
● N-aţi făcut-o din dorinţa de a rupe gura târgului?
● Lae: Nicidecum. Mă simt aşezat. Am vârsta la care pot să spun exact ceea ce vreau. Nu mai sunt exaltat ca la 18 ani. Vedem lucrurile altfel! Să ştii că, după ani de muncă în studio, am învăţat meserie. Şi de la maestrul George Chirca. Pentru a înregistra aşa cum voiam a trebuit să învăţăm meserie!