Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
ZI DE VARA PANA-N TOAMNA
Yanke Qubec Zulu Bravo, YQ ZB,
la 43 grade 48 minute 441 secunde - Nord, 28 grade 34 minute 972 secunde - Est. Adica, pescadorul-remorcher Dragon 1, sub pavilion romanesc, sade la tarmul Mangaliei. Pornim sa cautam... pitulicea. "Cum ce-i pitulicea, domâsoara, pitulicea e o pasarica, nu?", ne lamureste timonierul Johnny Cristea, un barbat
cu mustata mica
ce i se lungeste
la fiecare zambet.
ALEX NEDEA, EUGENIA MIHALCEA
PITULICEA. Pe suprafata apei pluteste un bidon de cinci litri - am gasit pitulicea - adica indiciul lasat de pescari, sa stie ei de unde incepe plasa pentru rechini si calcani, lunga de sase kilometri jumate. Capitanul isi batuse capul printre grade, minute si secunde, cu harta si compasul in fata, pana a reusit sa aduca pescadorul taman la bidonul pe care, altfel, nu l-ar fi gasit nici in o mie de ani. Un pescar in ciubote se intinde cu cangea si ridica sfoara de care este legata pitulicea. Trage funia pe scripetele lung cat un rechin. Motorul macaralei porneste, pornesc si elicele vasului care inainteaza lent de-a lungul plasei. Ne aplecam peste bord si ne holbam la plasa care iese sfaraind din apa. Trec minute bune si nici macar o scoica. Din cand in cand se iveste o sacosa calatoare, prindem si o punga cu un pitic albastru sub care scria "InanI Süpermarket". Douasprezece mile mai avea sacosa pana sa traverseze, de la turci , Marea Neagra.
RECHINII. Deodata, in valtoarea valurilor, o pata argintie se ridica din adancuri: un rechin incalcit in plasa. Doi pescari sar sa-l deznoade imediat ce pestele, lung de vreun metru, trece cu tot cu plasa prin stramtoarea scripetelui, de-i sfaraie oasele. Burta i se inroseste de sange. Urmeaza apoi un calcan negricios cu o gura de-ti incape pumnul in ea. Douazeci de minute se scot doar scoici si meduze, sute de metri de plasa aruncate degeaba. Printre cei cinci pescari de pe punte sarcinile sunt bine impartite. Fiecare are treaba lui: unul trage de plasa, altul vegheaza la motorul macaralei, un barbat asteapta cu peria in mana sa spele pestele. Alt pescar taraste spre pupa doi rechini care inca mai misca. Doar acolo marinarul, parca ferindu-se de ochii celorlalti, decapiteaza pestele de viu, il spinteca si-i inlatura maruntaiele. Le arunca in apa, la pescarusi si inotatoare. Din vietate nu mai ramane decat sira spinarii cu carnea si ficatul atarnand. "Il facem ulei si il bem daca avem probleme cu stomacul", explica pescarul, care tocmai taiase burta unei femele, plina cu pui cat palma, adunati intr-un soi de sac. Calcanii nu au aceeasi soarta ca rechinii. Sunt scosi si periati sa li se inlature nisipul, dupa care sunt pusi imediat intr-un lighean cu gheata, sa nu se strice.
Cei cinci pescari de la prora isi vad in continuare de treaba in suflarea vantului. Vestea furtunii nu-i face sa se grabeasca. Nici nu au cum, pentru ca macaraua e proasta, trebuie facut ceva sa se schimbe.
Dupa trei ore de tras continuu la plasa ajungem la celalalt capat, unde gasim ancora. Captura e "slaba": 20 de calcani si cam tot atatia rechini. "Plecam! Inchideti etans usile!", ordona capitanul Max si trage maneta motorului pana ajunge in dreptul la "Toata viteza". Carmaciul vede un fulger care despica cerul si isi inchide imediat mobilul. Cica ar atrage trasnetele. Cei cinci pescari care au muncit la prora coboara in cabina care pute a peste si a transpiratie. La timona, capitanul incearca sa ne linisteasca: cele mai periculoase vanturi sunt cele din est si din nord, or, acum vor veni din vest sau din sud. O sa intampinam furtuna pe masura ce ne apropiem de tarm, dar nici sa nu ne gandim la vestele de salvare, pentru ca nu va fi cazul. Va fi bine.
Mai facem trei ore pana la tarm. In mod ciudat, de cand s-a anuntat furtuna, marea a devenit brusc mult mai linistita. Pana la tarm furtuna ne-a ocolit, in schimb pe mal a fost vijelie mare, au cazut bolovani de gheata. Toate masinile s-au oprit, toti oamenii s-au dus la adapost. Nici nu coboram bine pe tarm, noaptea, ca un grup de clienti se imbulzeste spre Dragon 1. Cumpara calcan cu 250.000 de lei kilogramul si rechin cu 100.000 de lei.
NAUFRAGIUL
Despre furtuna fiecare din pescari are ceva de povestit. Timonierul vorbeste despre naufragiul lui din Oceanul Indian. Era pe un vas vechi care transporta tabla cand s-au pornit valurile. Uriasa ambarcatiune s-a cocotat pe doua va-luri in acelasi timp si, sub greutate, a cedat la mijloc. S-au miscat repede, au pus vestele pe ei si au sarit in apa. I-a luat un pescador, asa, o "panarama" cum e Dragon 1, si din ocean au ajuns cu avionul inapoi in Romania. Trebuia sa primeasa despagubiri cateva mii de euro din "sacul marinarului", cum numesc ei asigurarea in caz de naufragiu. Dar nici pana acum nu a primit nimic. "Trei luni de zile am avut in cap paraitura vaporului rupt in doua", spune timonierul. Desi era sa se inece in Oceanul Indian, marinarul este convins ca tot Marea Neagra e cea mai periculoasa, ca acum e liniste si dupa trei ore e furtuna. Printre pescari umbla vorba ca turcii au dat numele marii, e "neagra" pentru ca e suparata si imprevizibila. Pescarul Daniel, un tanar la vreo 35 de ani, povesteste de o furtuna de pe mare care l-a dus a doua zi direct la biserica sa-si faca o cruce pana-n pamant si sa-i multumeasca Domnului ca l-a mai adus la mal: "Erau valuri care ajungeau pana la catarg. Si venea cate unul de ne inghitea zeci de secunde si mergeam asa, pe sub apa. Vasul se transforma in submarin".
ZI DE VARA PANA-N TOAMNA - 6 august 2004
Filmele si porumbeii lui Ioan Carmazan
Nopti alve in Ring
Vedete neimbaiate
Cu vedere la plaja
Litoralul azi
