Cocoloșitul dăunează grav copilului: anxietate, furie și lipsă de încredere

Părinții ar trebui să-și reconsidere stilul de creștere, mai ales când vine vorba de supraprotecție. Chiar dacă intențiile sunt bune, efectele pot fi invers proporționale cu dorința de a oferi siguranță.

Supraprotecția parentală generează copii anxioși și furioși

Un studiu publicat în Journal of Psychology arată că stilul de parenting supraprotector are efecte negative asupra copiilor pe termen lung. Cercetătorii au analizat un grup de tineri italieni cu vârsta medie de 22 de ani și au descoperit că cei crescuți de părinți supraprotectori:

• Gestionau greu emoțiile negative, în special furia,

• Manifestau niveluri ridicate de anxietate,

• Aveau o satisfacție scăzută față de viață.

Problema principală? Lipsa unei legături emoționale sănătoase între părinte și copil. Supraprotecția transmite copilului că nu este de încredere și că lumea este un loc periculos – ceea ce afectează încrederea în sine și autonomia personală.

Părinții supraprotectori sunt tot mai numeroși

Un sondaj realizat de Pew Research Center a arătat că:

• 45% dintre părinți recunosc că sunt supraprotectori,

• Doar 20% spun că le oferă copiilor prea multă libertate,

• 51% dintre mame se declară supraprotectorii familiei, față de 38% dintre tați.

Specialiștii spun că această tendință este alimentată de lipsa încrederii în societate și presiunea de a asigura un viitor sigur și de succes copiilor, mai ales într-o lume imprevizibilă.

Ce efecte are cocoloșitul asupra dezvoltării copilului?

• Creează adolescenți lipsiți de autonomie,

• Îi face dependenți de părinți și neîncrezători în propriile forțe,

• Reduce capacitatea de adaptare, reziliența și încrederea în sine.

„Copilul cocoloșit devine adolescentul care cere să i se rezolve toate problemele”, avertizează psihiatrul Abilash Gopal. Dacă părinții continuă să controleze fiecare pas al copilului, riscăm să creștem generații incapabile să se descurce singure.

Soluția? Încredere și libertate controlată

Psihologul social Susan Newman subliniază că este esențial să le permitem copiilor:

• Să se joace liberi în natură,

• Să rezolve probleme fără intervenții constante,

• Să eșueze și să încerce din nou.

„Sigur, trebuie să cântărim riscurile, dar dacă spui 'nu' la tot, nu le permiți copiilor să învețe să se descurce singuri”, spune Newman.

Supraprotecția nu înseamnă iubire – înseamnă lipsă de încredere. Iar copiii crescuți fără autonomie vor deveni adulți anxioși, nesiguri și nepregătiți pentru viață. Dacă vrei să-ți protejezi copilul cu adevărat, învață-l să aibă încredere în el. Oferă-i sprijin, dar și libertatea de a greși.

Citește pe Antena3.ro

O ucraineancă dispărută în Italia a fost găsită în casa unui român. Tatiana a făcut o mărturie la care nimeni nu se aștepta