x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Timp liber Sărbătoarea Sfântului Haralambie, 10 ianuarie 2023. Istorie, tradiții și obiceiuri

Sărbătoarea Sfântului Haralambie, 10 ianuarie 2023. Istorie, tradiții și obiceiuri

de Redacția Jurnalul    |    10 Feb 2023   •   13:30
Sărbătoarea Sfântului Haralambie, 10 ianuarie 2023. Istorie, tradiții și obiceiuri
Sursa foto: antena3CNN

Sfântul Mucenic Haralambie se sărbătorește în fiecare an pe 10 februarie. Este considerat un făcător de minuni, care ne apără de foame de boli.

Acesta a trăit în secolul al doilea și a fost episcop al Cetății Magneziei, în Asia Mică (Turcia), pe vrema împăratului roman Septimiu Sever (193-211).El a trăit mulți ani, iar legenda spune că la vârsta de 113 ani a fost torturat pentru că nu a vrut să se lepede de Hristos. Astfel că mâinile guvernatorului Lucian nu s-au mai putut desprinde de trupul acestuia până când Sfântul Haralambie a spus o rugăciune. 

Apoi, împăratul a pornicit să fie adus în Antiohia. Pe drum, soldații romani i-au legat barba în jurul gâtului și l-au tras de ea, l-au ars pe față și i-au jupuit pielea  de pe corp, i-au înfipt un piron de fier în trup. Deși a fost supus la aceste chinuri complete, el s-a vindecat. 

El a făcut mai multe minuni, astfel că a vindecat un om de 35 de ani care era posedat și a înviat un altul. În urma acestor fapte, Galina, fata împăratului Septimiu s-a convertit la creștinism. 

A fost condamnat la moarte prin tăierea capului cu sabia dar a murit înainte. Se pare că în timpul rugăciunii, cerul s-a deschis și l-a văzut pe Hristos. Atunci i-a cerut ca în locul unde va fi îngropat, oamenii să nu mai sufere de foame și boli. Moaștele sale au fost luate chiar de fiica împăratului, Galina.. Capul sfântului se află la Manastrirea „Sfântul Ștefan“ din Meteora. În biserica Mănăstirii Miclauseni, din Iași, se află moaștele a treizeci de sfinți, printre care și ale Sfântului Haralambie. Particele din moaștele sale sunt și la Mănăstirea Râșca, la Catedrala episcopală din Galați, la bisericile „Sfântul Dumitru“, „Sfinții Arhangheli“, „Sfântul Stelian“ din București.

Ajutorul lui a fost cerut de credincioși în timpul ciumei lui Caragea din anul 1813 și a foamerei din vremea domeniei lui Alexandru Constantin Moruzi, în 1795.

Tradiții și obiceiuri

Credincioșii aduc colaci și colivă la biserică pentru a fi sfințite iar apoi se împart bolnavilor. Se spune că în această zi trebuie băută agheasmă pentru a ne vindeca. De asemenea, se fac pomeni pentru cei care s-au chinuit înainte să moară. În vremurile trecute, sfântul apăra oamenii mai ales de ciumă. 

În unele zone din țară, colacii se împart în patru bucăți și se aruncă spre  cele patru puncte cardinale pentru a alunga spiritele rele. Dacă plouă astăzi, se spune că ploile vor continua mult timp. 

Rugăciunea Sfântului Haralambie 

„Mare este taina aceasta, Doamne, că m-ai învrednicit a vedea înfricoşata Ta slavă. Doamne, de-Ţi place Ţie, mă rog să dai slavă numelui Tău, ca oriunde se vor pune moaştele mele şi se va cinsti pomenirea mea, să nu fie foamete în locul acela sau aer stricăcios, care să piardă rodurile. Ci să fie mai ales în locurile acelea pace şi sănătate trupească, mântuire sufletească şi îndestulare de grâu şi vin, cum şi înmulţire de dobitoace, pentru trebuinţa oamenilor. Doamne, Tu ştii că oamenii sunt trup şi sânge, iartă-le lor păcatele şi le dă îmbelşugare din rodurile pământului, ca, cu îndestulare, pentru osteneala lor, să se sature şi să se îndulcească, preamărindu-Te pe Tine, Dumnezeul lor, Dătătorul tuturor bunătăţilor; iar roua ce se pogoară de la Tine, să le fie tămăduire. O! Doamne Dumnezeul meu, varsă peste tot darul Tău şi îi izbăveşte de boala ciumei”.
 

 

 

×
Subiecte în articol: sfantul haralambie