Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Această figură mistică este asociată cu data de 1 octombrie, sărbătoarea fiind legată de protecția oferită de Sfântul asupra tinerelor și, mai ales, de simbolistica părului bogat și frumos.
Originile și simbolismul Sfântului Procoavă
Deși Sfântul Procoavă nu este menționat direct în calendarul ortodox, numele său derivă din cuvântul slavon "prokrov," care înseamnă acoperământ sau protecție. Aceasta face legătura cu sărbătoarea religioasă a Acoperământului Maicii Domnului („Pocroava”), celebrată tot pe 1 octombrie, zi în care Biserica Ortodoxă amintește un eveniment important din istoria creștinismului: arătarea Maicii Domnului în biserica din Vlaherne, în secolul al X-lea, când aceasta a protejat cetatea de asediatori printr-un voal divin.
În tradiția populară românească, această zi a fost dedicată Sfântului Procoavă, perceput ca un sfânt protector al fetelor tinere, al frumuseții și al părului. Astfel, el este invocat mai ales de tinerele fete nemăritate, care își doreau să fie atrăgătoare și să aibă păr lung și frumos, considerat în acea vreme un simbol al frumuseții și al feminității.
Superstiții și obiceiuri legate de Sfântul Procoavă
De-a lungul timpului, în jurul Sfântului Procoavă s-au dezvoltat mai multe superstiții și obiceiuri populare. În satele românești, ziua de 1 octombrie era considerată momentul în care se începea pregătirea pentru venirea iernii, iar legendele spuneau că Sfântul Procoavă avea grijă să „acopere” pământul cu primele semne ale frigului, bruma, în pregătirea pentru iarnă.
Părul frumos, simbol al protecției și atracției
Unul dintre cele mai cunoscute obiceiuri legate de Sfântul Procoavă era legat de părul fetelor tinere. În unele zone ale României, fetele se rugau Sfântului pentru a avea un păr bogat și frumos, crezând că aceasta le va aduce frumusețe, sănătate și o căsătorie bună. Fetele care își doreau un păr mai lung și sănătos nu își tundeau părul în ziua de 1 octombrie și evitau să îl pieptene, ca să nu „alunge” protecția Sfântului Procoavă. De asemenea, exista credința că, dacă părul este îngrijit și nu este tuns în această zi, va crește mai rapid și va deveni mai des.
Vremea în ziua Sfântului Procoavă
O altă superstiție răspândită era legată de vreme. Se spunea că Sfântul Procoavă aducea primele semne ale iernii, și că, în funcție de cum era vremea în această zi, se putea prezice cum va fi iarna. Dacă în ziua de 1 octombrie era brumă sau îngheț, se credea că iarna va veni repede și va fi aspră. Dacă vremea era caldă, iarna va fi mai blândă și va întârzia.
Sărbătoarea Sfântului Procoavă vine într-un moment în care natura începe să-și schimbe înfățișarea. Este perioada în care se adună roadele toamnei și începe pregătirea pentru iarnă, iar acoperirea pământului cu brumă sau îngheț este un simbol clar al tranziției de la toamnă la iarnă.
Citește pe Antena3.ro
În multe zone din România, în această perioadă se organizau târguri de toamnă și se făceau pregătiri pentru iarnă, atât în gospodării, cât și în comunitățile mai mari. Sărbătorile religioase de la începutul lunii octombrie marcau încheierea muncilor agricole și debutul pregătirilor pentru sezonul rece. Totodată, Sfântul Procoavă era văzut ca un protector al recoltelor și al gospodăriilor, ajutând la „acoperirea” caselor și a pământului pentru a le proteja de iarnă.
Deși nu la fel de cunoscut ca alți sfinți din calendarul ortodox, Sfântul Procoavă rămâne prezent în tradițiile populare și în folclorul românesc, mai ales în rândul celor care păstrează obiceiurile străvechi ale satelor. Mulți români îl invocă în continuare pentru protecția familiei, gospodăriei și sănătății, iar în unele regiuni, tinerele fete încă respectă tradițiile legate de îngrijirea părului în ziua de 1 octombrie.
