Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Tim Shaw şi FuzzTownshend sunt vedetele show-ului “SOS Cars”. Aţi văzut primele două sezoane, acum urmează al treilea, din 6 aprilie. Ca de obicei la National Geographic…
■ Băieţi puteţi vorbi despre prima maşină?
■ Tim: Prima mea maşină clasică a fost un Daimler 104, pe când aveam 15 ani şi m-a costat 24 de lire (râde).
■ Fuzz: Eu am avut un Mini din 1979
■ Câte maşini aveţi în garaj?
■ Tim. Nouă. Doar ale mele. (râde) Mai multe BMW-uri (începe să turuie repede nişte modele şi motorizări, numai stenodactilografă să nu fii), Corvette, un Mustang 1965…
■ OK-OK, am înţeles. Soţia ta ştie de toate?
■ Tim. Nuuuu. Nu ştie de Mustang, nu ştie de Corvette…(râde)…şi de încă una. În afară de acestea sunt 100% cinstit.
Pauză. Aici trebuie spusă o poveste. Tim Shaw, prezentator tv şi om de radio, este un tip destul de “sărit de pe fix”. Nu e bine să îl enervezi. Nu ştim dacă a ajuns să îşi bată producătorul, însă a reuşit rara performanţă să fie concediat de 13 ori numai din radio. Se spune că după o emisiune în care Tim i-a făcut curte intensă unei starlete profesoară de aerobic, frumoasa Jodie Marsh, soţia sa, enervată de atitudinea soţului a dat anuţ pe eBay că îi vinde maşina. Preţul era un chilipir – 50 de penny, o jumătate de liră sterlină - şi singura condiţie era că respectivul cumpărător să-şi ia maşina – un Lotus Esprit de 25.000 de lire – inainte ca Tim să ajungă acasă. Evident că maşina a fost “măritată” urgent. Se spune că Tim şi-a recuperat, până la urmă, maşina pentru frumuşica sumă de 5.000 de lire.
■ Tu, Fuzz, ce maşini ai?
■ Fuzz: Am câteva maşini cu totul speciale. Clasice. Un Austin 7 din 1933, un Jensen 541 din 1959, un autobuz Daimler cu două punţi din 1968.
■ De ce ai un autobuz? Nu înţeleg
■ Fuzz: Pentru că unul dintre primele mele cuvinte pronunţate când eram mic a fost “bus”. E o poveste lungă, nu intru în detalii…
■ Şi autobuzul merge?
■ Fuzz: Da, este funcţional. Dar lucrez acum la el, îl restaurez. Mai am câte ceva de lucru la el…
■ Băieţi, văd că vă plac maşinile clasice. Dar nu am auzit de la voi cuvinte ca “eco”, “hibrid”, “electric”…
■ Tim: Ei bine, nu o să auzi aceste cuvinte la masa asta..
■ Fuzz: Ce înseamnă mai exact acele cuvinte?
■ Tim: Nu avem nici o maşină hibridă în garajele noastre. Nici măcar nu avem în plan să ne cumpărăm…
■ Ce înseamnă, de fapt o maşină clasică?
■ Tim: Este o întreagă discuţie legată de acest lucru. Unele maşini au ieşit pe piaţă, pot afirma asta, cu scopul precis de a deveni maşini clasice. Bugati Veyron, de exemplu. Este uşor să spui că un astfel de model va deveni maşină clasică
Fuzz. Putem spune că o maşină clasică este una care este iubită şi preţuită…în care să te simţi bine…
Pauza din nou. Discuţia deturnează către expresia “maşina este făcută pentru plăcere”. Mintea murdară a reporterului sare imediat către scena din Titanic, consumată pe bancheta din spate a unui Ford model T 1908. Baieţilor le place idee maşinii făcute pentru plecere şi a canapelei din spate, numai că nu dau din casă. “Oricum, mi se pare incomod, conchide Fuzz”
■ Aţi ajuns la a treia serie a show-ului…
■ Tim: Seria asta este foarte diferită de primele două. Am explorat lumea, am fost destul de aventuroşi. Acum avem de-a face cu maşini de peste tot. Avem maşini italiene, germane, franţuzeşti. Am încercat să acoperim cât mai mult.
■ Vorbind de maşini străine şi clasice îmi vine în minte un model din Germania de Est, de demult. Aţi auzit de Trabant?
■ Fuzz: Daaaa
■ Tim: Ca să fim cinstiţi este chiar pe listă. Tipul din spatele tău este producătorul şi chiar este interesat de subiect.
Pauza de final. Într-adevăr, în spatele nostru se afla producătorul show-ului. Sunt chiar interesaţi de Trabant. “Credeţi că ar fi o idee bună sau doar aţi glumit?” vrea să afle producătorul?
Nu. Chiar sunt curios cum or să repare o maşină din carton presat. Excelentă idee…
